De ce nu vor studenții străini să rămână în România după terminarea facultăților

Numărul studenților care vin să învețe la noi în țară a crescut considerabil în ultimii ani. Aceștia provin, în mare parte, din țări precum Republica Moldova, Armenia, China, Pakistan, Bermude, Guineea sau Macedonia. Cei mai mulți au optat pentru alte țări, dar, fie pentru că aici au primit bursă, fie pentru că perioada de studii este mai scurtă au rămas pe meleagurile românești. Chiar dacă se exprimă pozitiv cu privire la sistemul de învățământ din România și nu regretă anii studenției petrecuți la noi, studenții străini nu vor să rămână aici după terminarea studiilor, ci să se întoarcă în țările natale.

Autor: Gabriela Bejan

În Complexul Studențesc Grozăvești, de exemplu, etaje întregi sunt ocupate de studenții care vin din altă țări pentru a studia în România. Încă de pe holul palierului se simte amestescul de culturi, civilizații și obiceiuri diferite. Aici sunt cazați studenți din China, Armenia, Pakistan, Republica Moldova, Spania, Italia sau chiar Macedonia. Socializează foarte bine unii cu ceilalți și au și mulți prieteni români. Se întâmplă chiar ca unii dintre ei să studieze la aceeași facultate si să fie și colegi de cameră.

Cu privire la sistemul de învățământ românesc, părerile sunt împărțite, dar ca opinie generală sunt mulțumiți de el. ”Eu am făcut un an pregătitor pentru exersarea limbii, iar acum sunt în anul I la Facultatea de Științe Politice de la UB. Îmi place în România, îmi plac profesorii și îmi plac și colegii mult. Aici în cămin nu îmi plac turcii și mă enerevează fetele că sunt foarte gălăgioase, dar e bine, e bine.(...) Eu am vrut să vin să învăț în România. E o țară frumoasă. Am vizitat până acum 10- 11 orașe. Am mers la Brașov, Sighișoara, Sibiu, în multe locuri. Săptămâna viitoare merg în Suceava.”, a spus Arsen Arzouminah din Armenia. Tot din Armenia vin și David,Vzgo, Gogor și Sargis. Primii doi studiază aici Dreptul, iar ceilalți Administrarea Afacerilor și Matematică-Informatică. Vzgo recunoaște că a venit în România pentru că a vrut să scape de perioada de armată de la el din țară. ”La noi, în Armenia, sunt probleme cu Azerbaidjanul. Se face armată obligatoriu și nu am vrut să pierd anii degeaba. Am venit în România...Sistemul e bun, dar e greu cu actele, multe acte ca să poți să vii aici.”, mărturisește Vzgo, singurul din grupul său care vorbește bine româna. Nici el, nici ceilalți nu au în plan să rămână în România. ”Nu, nu. Cum să rămân în România. Mă întorc în Armenia mea, sau dacă nu plec în Germania, Spania.(...) Nu îmi place politica de aici. Mulți oameni care iau șpagă; din cauza asta nici nu intră România în spațiul Schengen.”, crede David.

O altă părere pe care o împărtășesc studenții străini veniți la facultățile din România este aceea că învățământul de aici este foarte flexibil, însă în sensul negativ. Ei cred că evaluarea este ușoară, se iau fără eforturi note de 9 și 10 și, atât profesorii, cât și studenții se arată dezinteresați. Pe de altă parte, recunosc și ei că este mai ușor să înveți într-un cadru mai relaxat, dar cu o singură condiție: să nu se piardă din vedere faptul că școala trebuie să impună o anumită rigoare. ”Cred că aici este mai simplu să înveți. Eu sunt în primul an la Facultatea de Litere. Studiez româna. Am studiat româna în China un an, apoi am primit bursă în România. Acolo se pune accent mai mult pe gramatică, pe când aici profesorii insistă pe discuții, dezbateri, mai puțin pe gramatică. Aici merge foarte repede cu predatul. Și concurența este mai mică. În China suntem cam 600 de studenți foarte buni care luptă pentru o notă mare, aici cei interesați sunt mult mai puțini.”, a povestit Yuan Binshi.

Mulți dintre studenții străini veniți la facultățile din România au ales ca obiect de studiu Științele Politice. Studenții de aici analizează cu ochi critici ceea ce se întâmplă în momentul de față pe scena politică românească. Riaz Shad a venit din Pakistan în urmă cu aproape trei ani. Până acum nu a reușit să învețe să vorbească și să scrie în limba română, dar înțelege, în schimb, foarte bine. Acum este în anul final al studiilor și spune că abia așteaptă să plece acasă. Nu va rămâne în România, dar și-ar dori să poată pleca în Germania, Olanda sau UK. De altfel, acolo a și vrut să studieze, dar nu a primit bursă. Acum nu regretă că a studiat în România pentru că a învățat tot ce și-a propus, dar dacă l-am fi întrebat în primul an ar fi răspuns afirmativ. El consideră că în România nu există democrație adevărată, dat fiind faptul că după 1989 s-a trecut brusc de la comunism la democrație. ”Partidele nu au fost suficient de puternice și nu sunt nici acum pentru că democrația este un proces lung, nu se poate să existe așa, deodată. Oamenii nu au nici acum curajul să critice regimul deschis, pentru că încă le este frică așa cum le era pe timpul comunismului. Oricum, cred că în România puterea este mai mult în mâinile președintelui. Este un fel de ”one man show”.”, a mai precizat Riaz.

În orice caz, în ultima perioadă internaționalizarea învățământului românesc a luat amploare. Peste 10.000 de studenți din toată lumea vin să studieze în facultățile din România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News