De ce plânsul ne face bine

Vi s-a spus vreodată că plânsul poate ajuta la alinarea durerilor sufletești? Deși la prima vedere pare surprinzător, această idee are o bază științifică solidă. Plânsul nu doar că ajută la descărcarea emoțiilor negative, dar stimulează și eliberarea unor hormoni care induc o stare de bine. Este o capacitate unică a ființelor umane. Deși multe animale produc lacrimi pentru a-și menține ochii hidratați, doar oamenii plâng ca reacție la emoții. Emoții care se pot diminua considerabil după o repriză strașnică de plâns în pumni și perne, după cum ar spune-o chiar specialiștii într-o formă sau alta.

Există o știință a lacrimilor

Lacrimile se împart în mai multe categorii: cele reflexe, care apar ca reacție la factori iritanți; cele bazale, care mențin ochii umezi și protejați; și lacrimile emoționale, care însoțesc momentele de intensitate sufletească. Deși aceste din urmă lacrimi nu par să aibă un scop fizic clar, ele aduc beneficii surprinzătoare pentru sănătatea noastră.

Conform Harvard Health Publishing, plânsul emoțional stimulează eliberarea oxitocinei, un hormon produs de hipotalamus. Supranumit „hormonul iubirii”, oxitocina favorizează apropierea dintre oameni, induce o stare de bine și poate chiar susține refacerea inimii după un infarct.

Plânsul declanșează și eliberarea de endorfine, substanțe chimice naturale care acționează ca analgezice, reducând durerea fizică și emoțională. Aceste opioide naturale induc o stare de bine, cresc rezistența la stres și contribuie la sănătatea sistemului cardiovascular. Astfel, plânsul funcționează ca un mecanism de auto-reglare emoțională, calmând organismul și reducând intensitatea durerii, similar efectului produs de analgezicele naturale.

Un studiu din 2007, care a analizat reacțiile studenților la filme triste și neutre, a arătat că, deși ritmul cardiac crește înainte de plâns, acesta scade semnificativ în timpul plânsului, confirmând efectul liniștitor al lacrimilor. Plânsul încetinește ritmul respirației, indicând faptul că, deși este o expresie a suferinței, are un rol important în refacerea echilibrului emoțional și fizic. În contrast, suprimarea emoțiilor, un mecanism cunoscut în termeni științifici drept „coping represiv”, poate duce la efecte nocive asupra sănătății.

O analiză din 2012, bazată pe mai multe studii, a identificat o legătură între această formă de gestionare a stresului și un risc crescut pentru afecțiuni precum bolile cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea, dar și anumite tipuri de cancer. Prin urmare, exprimarea sinceră a emoțiilor nu este doar benefică pentru sănătatea mintală, ci și esențială pentru menținerea unei stări fizice optime.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News