De ce Rusia n-a intrat în NATO. Când și-a pierdut Putin orice urmă de credibilitate

„Îmi amintesc de ultima vizită oficială a președintelui Bill Clinton la Moscova. Și i-am spus, jumătate în serios, jumătate în glumă, „probabil că Rusia ar trebui să se gândească la aderarea la NATO”, a spus Putin. 

Deși Putin nu și-a clarificat niciodată adevăratele intenții făcând acest comentariu lui Clinton, istoricul Timothy Sayle, autorul cărții Enduring Alliance: A History of NATO and the Postwar Global Order, spune că, în anii 1990, a existat o mică fereastră de oportunitate pentru Rusia de a adera la NATO.

Uniunea Sovietică dispăruse și o „nouă ordine mondială” apărea.

Relația NATO-Rusia a debutat formal în 1991, odată cu sesiunea inaugurală a Consiliului Cooperării Nord-Atlantice (ulterior denumit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic)

Pentru a sublinia hotărârea de a imprima parteneriatului NATO-Rusia un nou ritm şi o nouă substanță, pe 27 mai 1997 a fost încheiat la Paris “Actul Fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciproce”, care a oferit o nouă bază politică pentru dezvoltarea relațiilor NATO-Rusia. 

Actul Fondator prevede respectarea de către NATO și Rusia a unui set de principii fundamentale ale dreptului internațional, precum respectarea suveranității și integrității teritoriale ale tuturor statelor, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, rezolvarea tuturor diferendelor prin mijloace pașnice.

Cinci ani mai târziu s-a format Consiliul NATO-Rusia 

Consiliul Permanent Comun, forumul de consultare pentru cooperare, creat în 1997 prin Actul Fondator, a fost înlocuit de către Consiliul NATO-Rusia (NRC), creat la 28 mai 2002 prin Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern ai membrilor NATO, respectiv Rusiei. NRC a adus împreună statele aliate și Rusia, ca parteneri egali în acest for de dialog, cooperare și dezvoltare a relației dintre NATO și Rusia.       

"În anii 1990, au existat și alte lucruri care au ținut NATO și Rusia departe una de alta. Războaiele rusești din Cecenia i-au convins pe mulți din statele membre NATO că Rusia nu a devenit o țară care să se potrivească confortabil ca un aliat al NATO", a spus profesorul, care este și director al Departamentului de Relații Internaționale de la Universitatea din Toronto, în Canada.

"Țările membre au fost preocupate de stilul și conduita Rusiei în acele conflicte", spune istoricul.

Sayle a menționat că la aceasta s-au alăturat războaiele de independență și de recucerire a zonei separatiste Ceceniei și incursiunea militară a NATO împotriva sârbilor, scrie BBC MUNDO.

Din momentul suspendării cooperării practice aliate cu Rusia, Consiliul NATO-Rusia s-a reunit de 10 ori

La 27 iunie 2009 s-a desfășurat în Corfu o reuniune a Consiliului NATO-Rusia la nivelul miniștrilor de externe. Aceștia au decis reluarea cooperării militare NATO-Rusia în paralel cu reforma structurilor de cooperare de sub egida Consiliului NATO-Rusia, în vederea eficientizării activității lor. Miniștrii au identificat interese comune de securitate, precum stabilizarea Afganistanului, controlul armamentelor, neproliferarea armelor de distrugere în masă și a mijloacelor lor de transport la țintă, gestionarea situațiilor de urgență, combaterea terorismului, a traficului de narcotice și a pirateriei.

Când și-a pierdut Putin orice urmă de credibilitate: În urma actelor de agresiune ale Rusiei la adresa Ucrainei

În urma actelor de agresiune ale Rusiei la adresa Ucrainei, miniștrii de externe aliați au decis la 1 aprilie 2014 suspendarea întregii cooperări practice, civile și militare, dintre NATO și Rusia, în cadrul NRC, sub egida Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic (EAPC) și a Parteneriatului pentru Pace (PfP), cu continuarea dialogului politic într-un cadru limitat.

Șefii de stat și de guvern aliați au reconfirmat aceste poziții ale NATO la summit-urile din Țara Galilor (din 3-4 septembrie 2014), Varșovia (8-9 iulie 2016) și la Bruxelles (11-12 iulie 2018), iar la Reuniunea Liderilor, de la Londra (3-4 decembrie 2019) au subliniat că NATO rămâne deschis pentru dialog și o relație constructivă cu Rusia atunci când acțiunile acesteia vor permite acest lucru.

Orice decizie de reluare a cooperării va depinde de respectarea unor condiții (There can be no return to “business as usual” until there is a clear, constructive change in Russia’s actions that demonstrates compliance with international law and its international obligations and responsibilities – para 9 al Declarației Summit-ului NATO de la Bruxelles, din 2018).

Privind dialogul politic, liderii aliați au decis la Summit-ul de la Varșovia ca, în paralel cu întărirea posturii de descurajare și apărare, NATO să manifeste deschidere față de un dialog periodic, focalizat și consistent, cu o Rusie dispusă să se angajeze într-un astfel de dialog pe bază de reciprocitate în cadrul Consiliului NATO-Rusia (NRC). Scopul este evitarea neînțelegerilor, interpretărilor greșite și a escaladării neintenționate, precum și creșterea transparenței și a predictibilității reciproce. Acest dialog se derulează prin reuniuni ale NRC, la nivel de ambasadori, decise în principiu pe baza elementelor de agendă care este necesar să fie abordate.

Din momentul suspendării cooperării practice aliate cu Rusia, Consiliul NATO-Rusia s-a reunit de 10 ori (ultima oară la 5 iulie 2019) și a abordat  teme precum situația de securitate din Ucraina, transparența militară și reducerea riscurilor, exerciții militare, Afganistan, Tratatul INF (privind Forțele Nucleare cu Rază Medie de Acțiune). Rusia nu a răspuns favorabil, până în prezent, deschiderii manifestate de NATO începând cu 2020 pentru o nouă reuniune NRC.

De asemenea, continuă – cu titlu ocazional – dialogul militar într-un cadru bine stabilit, la nivel strategic, liniile militare de comunicare NATO-Rusia fiind pregătite să contribuie la de-escaladarea unor situații potențial periculoase. Ultimul contact în persoană a avut loc la 26 noiembrie 2019, la Baku (Azerbaidjan), între președintele Comitetului Militar al NATO, Sir Stuart Peach, și gen. Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Fed. Ruse și prim-adjunct al ministrului apărării. Aceiași doi demnitari au avut o conversație telefonică la 2 iulie 2020, pe teme de interes comun, inclusiv gestionarea pandemiei de COVID-19.

Alianța subliniază permanent că prin abordarea sa nu amenință în vreun fel Rusia și nici nu caută confruntarea cu aceasta

În paralel, NATO își exprimă ferm pozițiile cu privire la aspecte de preocupare specială ale conduitei Moscovei, așa cum au fost luările de poziție privind creșterea masivă a prezenței militare la frontierele Ucrainei, ca și exprimarea solidarității cu SUA în măsurile adoptate de aceasta față de acțiuni ostile ruse, și cu Republica Cehă, urmare determinării de Praga a responsabilității Rusiei pentru exploziile de la Vrbetice, în 2014. 

Poziția României

România susține cu fermitate și în mod activ poziția principială a Alianței cu privire la Rusia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News