De ce să te duci la culcare în fiecare noapte între orele 22.00 şi 23.00
Cercetătorii au analizat asocierea dintre debutul somnului și evenimentele cardiovasculare după ajustarea în funcție de vârstă, sex, durata somnului, neregularitatea somnului (definită ca momente variate de a adormi și de trezire), fumatul, indicele de masă corporală, diabetul, tensiunea arterială, colesterolul din sânge și statutul socio-economic.
Dacă mergi la culcare şi adormi între orele 22:00 și 23:00, eşti expus unui risc mai scăzut de a dezvolta boli de inimă în comparație cu cei care stau treji până după miezul nopţii. Este concluzia la care au ajuns cercetătorii implicaţi într-un studiu de specialitate, publicat ulterior şi în European Heart Journal - Digital Health, un jurnal al Societății Europene de Cardiologie (ESC).
Cine adoarme după miezul nopţii riscă boli cardiovasculare
În comparație cu debutul somnului de la 22:00 la 22:59, a existat un risc cu 25% mai mare de boli cardiovasculare cu un debut de somn la miezul nopții sau mai târziu, un risc cu 12% mai mare pentru 23:00 până la 23:59 și un 24% a crescut riscul de a adormi înainte de ora 22:00. Într-o analiză suplimentară pe sex, asocierea cu risc cardiovascular crescut a fost mai puternică la femei, doar începutul somnului înainte de ora 22:00 rămânând semnificativ pentru bărbați. ”Corpul are un ceas intern de 24 de ore, numit ritm circadian, care ajută la reglarea funcționării fizice și mentale“, a spus autorul studiului, dr. David Plans de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie. ”Deși nu putem concluziona cauzalitatea din studiul nostru, rezultatele sugerează că orele de culcare mai devreme sau mai târzii pot perturba ceasul corporal, cu consecințe adverse pentru sănătatea cardiovasculară“ a continuat el.
Lumina dimineţii resetează ceasul intern
”Studiul nostru indică faptul că momentul optim pentru a merge la culcare este într-un anumit punct al ciclului de 24 de ore al organismului, iar abaterile pot fi dăunătoare sănătății. Cel mai riscant timp a fost după miezul nopții, posibil pentru că poate reduce probabilitatea de a vedea lumina dimineții, care resetează ceasul corporal“, a subliniat Dr. Plans, iniţiatorul programului.
Studiul a inclus 88.026 de persoane din Biobank din Marea Britanie cu vârsta medie de 61 de ani (interval între 43 și 79 de ani), dintre care 58% erau femei. Datele privind debutul somnului și timpul de trezire au fost colectate pe parcursul a șapte zile folosind un accelerometru purtat la încheietura mâinii. Participanții au completat evaluări și chestionare demografice, stil de viață, sănătate și stare fizică. Aceştia au fost apoi urmăriți pentru un nou diagnostic de boală cardiovasculară, care a fost definită ca un atac de cord, insuficiență cardiacă, boală cardiacă ischemică cronică, accident vascular cerebral și atac ischemic tranzitoriu.
”Deși rezultatele nu arată cauzalitate, timpul de somn a apărut a fi un potențial factor de risc cardiac - independent de alți factori de risc și de caracteristicile somnului. Dacă descoperirile noastre sunt confirmate în alte studii, sincronizarea somnului și igiena de bază a somnului ar putea fi o țintă de sănătate publică la preț redus pentru reducerea riscului de boli de inimă“, au concluzionat autorii studiului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
