EXCLUSIV  De ce semnează românii petiții și când o fac. Cum se schimbă comportamentul când pleacă din țară

Aproape jumătate dintre românii din țară declară că au semnat petiții

În contextul finanțării de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a unui proiect privind participarea cetățenească a românilor din diaspora, DC News Media Group a derulat o serie de cercetări sociologice în vara acestui an. Astfel, a fost aplicat un chestionar la nivel național și au fost realizate patru focus grupuri cu români plecați în străinătate, ambele cercetări având aceleași tematici. Amintim că rezultatele cercetărilor nu reprezintă punctul de vedere oficial al DRP. 

Una dintre formele de participare cetățenească este participarea civică, alături de participarea comunitară, electorală și politică. Această formă de participare se poate manifesta sub forma semnării unei petiții pentru susținerea unei cauze comune, publice ori sub forma semnării unei întrebări deschise adresate unui senator sau deputat prin care să i se sugereze o anumită conduită sau să i ceară acestuia explicații cu privire la acțiunea sau lipsa de acțiune într-un caz concret.

Românii care locuiesc în țară au fost întrebați dacă au semnat vreodată petiții: 23.5% au spus că au semnat fizic și 20.7% au spus că au semnat online, în timp ce 55.7% au răspuns că nu au semnat niciodată vreo petiție. 

Comportamentul de participare civică, odată dobândit, se manifestă indiferent de locul în care trăiești

Și românii plecați în străinătate au fost întrebați dacă au semnat petiții, pentru cauze care țin de România sau de locația în care se află acum. De regulă, cei care au declarat că au semnat petiții în România, au semnat și în țara adoptivă, deci comportamentul de implicare cetățenească nu ține neapărat de locația în care se află, ci de credințele, atitudinile personale și de modul personal în care se raportează la ceea ce se întâmplă în jur.

În România, se semnează mai ales petiții pe teme de mediu sau pe teme de administrație publică, dar și pentru teme politice

Atunci când se aflau încă în România, mulți respondenți au semnat petiții online, pe subiecte care aveau legătură cu salvarea animalelor, pe teme de mediu sau pe teme de interes local (infrastructură: locuri de parcare, reparat străzi). Alte teme pentru care au mai fost semnate petiții online în România sunt legate de suspendarea permisului de conducere dacă șoferul este prins la volan sub influența drogurilor; mărirea alocațiilor pentru copii; petiții către primăria de sector (în București), pe teme ce țin de termoficare, locuri de parcare, reabilitarea blocurilor.

Sunt câțiva respondenți care semnează și acum petiții online pentru subiecte care țin de România și de comunitatea din care au plecat. În acest sens, folosesc site-uri precum declic.ro sau Recorder – mai ales pentru problematici care țin de politică. 

Românii din diaspora semnează petiții pentru subiecte care țin de condiția emigranților

Cei care semnează petiții în străinătate o fac online, pentru subiecte care țin de comunitatea din țara adoptivă sau pentru subiecte care țin de condiția emigranților, din dorința de a-i ajuta și pe alții care vor să își facă un viitor în afara granițelor țării.

De remarcat că pentru forte mulți contează finalitatea acțiunii de a semna o petiție: dacă s-a schimbat sau nu ceva în urma luării la cunoștință de către autorități a nemulțumirilor punctuale ale cetățenilor. Acest aspect influențează fără echivoc și participarea civică.

Sentimentul de inutilitate a depunerii petițiilor duce la lipsă de interes pentru implicare

Mulți dintre cei cu care s-a discutat pe parcursul sesiunilor de focus grup afirmă însă că nu au semnat niciodată o petiție. Motivele sunt dintre cele mai diverse: de exemplu, nu există astfel de practici în țara în care se află acum (țară arabă) sau cred că cei vizați oricum nu ar ține cont de opinia lor, și atunci nu vor să resimtă sentimentul de inutilitate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News