De ce Serbia se află la o răscruce între Rusia și Uniunea Europeană în contextul războiului din Ucraina

Este singura capitală europeană în care mii de oameni mărșăluiesc pentru a-l sprijini pe Vladimir Putin, deși Belgradul a fost și scena unui protest împotriva războiului.

Serbia - care s-a declarat țară neutră în decembrie 2007 - vrea să adere la UE, dar desfășoară exerciții militare cu Rusia (și, de asemenea, cu  NATO).

Belgradul este legat de Moscova prin dependența sa de gazul rusesc, dar și printr-un sentiment de rudenie istorică, exemplificat prin faptul că Moscova nu recunoaște independența Kosovo față de Serbia, declarată în 2008.

Oficialii sârbi spun că poziția lor aparent contradictorie se bazează exclusiv pe „respectul pentru dreptul internațional și justiție”, dar pare clar că economia, politica și emoțiile au, de asemenea, o mare influență în elaborarea politicilor.

La doar trei zile de la începutul invaziei, președintele sârb Aleksandar Vucic a anunțat că Serbia nu va lua măsuri împotriva Rusiei, deoarece „consideră că nu este în interesul său vital să introducă sancțiuni împotriva vreunui stat”. De atunci au avut loc numeroase apeluri telefonice cu lideri occidentali și o vizită la Belgrad a ministrului german de externe Annalena Baderbock. Problema poziției Serbiei este examinată amănunțit de potențialii săi parteneri europeni.

„A existat o condamnare clară a agresiunii ruse în Adunarea Generală a Națiunilor Unite și am văzut decizia sârbă de aderare ca una pozitivă”, a spus Baerbock, după întâlnirea cu președintele Vucic.

Cu toate acestea, întrebat despre lipsa sancțiunilor împotriva Rusiei, Baderbock a sugerat că este posibil să se fi discutat în cadrul întâlnirii, dar a refuzat să detalieze în timpul conferinței de presă.

Președintele sârb a spus un lucru foarte clar: că nu a vorbit cu niciunul dintre oficialii ruși de la începutul războiului.

Dar absența sancțiunilor a lucrat deja în favoarea națiunii sale și nimeni nu a beneficiat mai mult decât Air Serbia. Compania aeriană națională, care este deținută în comun cu companiile aeriene Etihad, a crescut numărul de zboruri între Belgrad și Moscova până la 15 pe săptămână, de la doar una pe zi. După criticile publice, inclusiv din partea Ucrainei, și faptul că mai multe zboruri au fost anulate din cauza amenințărilor cu bombă, președintele Vucic a ordonat o revizuire a politicii companiei aeriene.

Oficialii de la Belgrad spun că Serbia încă vrea să adere la UE, în ciuda unei alte încălcări a politicii UE față de Rusia

Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, Serbia a refuzat să impună sancțiuni acestei țări, spunând doar că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată.

„Z”-ul pe străzile din Belgrad

Simbolul reprezentând agresiunea rusă în Ucraina poate fi văzut încă în centrul Belgradului, deși evident nu pe echipamente militare sau vehicule blindate.

La sfârșitul lunii martie, mai multe persoane au manifestat în stradă cu steaguri rusești și sârbe, arătându-și susținerea față de Vladimir Putin și războiului început în Ucraina.

Într-o întâlnire organizată de grupări naționaliste, manifestanții au scandat despre eterna fraternitate dintre sârbi și ruși.

Cu toate acestea, autoritățile sârbe susțin că sprijinul este doar verbal. Ministerul Apărării a negat acuzațiile statului major ucrainean conform cărora luptători sârbi s-ar fi alăturat forțelor ruse în țară.

Războiul a devenit și o problemă de campanie electorală în Serbia, întrucât țara a organizat alegeri generale pe 3 aprilie, din care Vucic a fost reales.

Candidatul de extremă dreapta Misa Vacculo, renumit pentru comentariile sale naționaliste și homofobe, și-a declarat oficial candidatura la președinție conducând o mașină japoneză marcată cu un „Z” improvizat pe ușă.

Dar nu doar steagul rus a fost arborat la Belgrad. În urmă cu câteva săptămâni, în inima capitalei sârbe a avut loc un marș de susținere a Ucrainei, iar un cetățean rus și-a ars pașaportul în semn de protest, conform BBC MUNDO.

Gazprom și Kosovo

În 2008, două evenimente, de mare importanță pentru Serbia, au apropiat Belgradul și Moscova.

În luna februarie a acelui an, Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, dar Rusia s-a poziționat ferm împotriva schimbării granițelor, fiind de acord cu poziția sârbă.

Apoi, în decembrie, Serbia și Rusia au semnat un acord de stat prin care gigantul energetic rus Gazprom a preluat un pachet de 51% din compania sârbă de petrol și gaze NIS.

Această dublă dependență, de politicile internaționale și energetice, este adesea văzută ca numitor-cheie în relațiile dintre Serbia și Rusia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News