EXCLUSIV De ce-și aruncă țări din Europa gunoiul la noi în țară: Ce ascund ”deșeurile” respinse la granița României. Ministrul Fechet vorbește despre crimă organizată
Gunoiul altora ajunge de mult ori la noi "în bătătură". Cum e posibil ca ceva de care alții se descotorosesc să aterizeze fix în buza țării noastre, sub pretextul că, în hârtii, e marfă second-hand sau orice altceva, numai din categoria "deșeuri" nu? În plus, ne spune ministrul Mediului, poate fi vorba și de grupări de crimă organizată din Europa care încearcă să scape de gunoiul adevărat, mutându-l în alte țări.
Aflăm astăzi că un nou transport de deșeuri, de data aceasta din Austria, a fost oprit de poliția de frontieră. Mai exact, 21 de tone. Nu e prima dată când se întâmplă asta. Numai în perioada 23 septembrie–18 octombrie comisarii Gărzii de Mediu au oprit la graniţă mai multe camioane pline cu peste 200 de tone de deşeuri. Conform documentelor prezentate la punctele de trecere a frontierei, deșeurile și bunurile second-hand proveneau de la diferite societăți comerciale din Ucraina, Ungaria, Belgia, Bulgăria, Germania, Cehia, Marea Britanie şi Canada.
Cazul de azi, cu autotrenul încărcat cu 21 de tone de deşeuri aduse din Austria, care ar fi putut să ajungă la o firmă din ţară dacă nu era blocat de autorităţi să intre în România (după ce s-a constatat că transportul este ilegal), aproape că ne face să credem că uneori suntem confundați cu groapa de gunoi a Europei.
Citește mai mult aici: Gunoaiele Austriei, oprite la granița României. În acte, șoferul transporta aluminiu. În realitate, 21 de tone de deșeuri
Autotrenul a fost verificat la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II şi era condus de un român. "Acesta transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, aluminiu de la o societate comercială din Austria pentru o firmă din România. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transportului în cauză, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanţilor Comisariatului Judeţean Arad din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu şi Protecţiei Consumatorului Arad. În urma verificărilor efectuate s-a constatat faptul că automarfarul era de fapt încărcat cu 21.100 de kilograme de deşeuri pentru care şoferul nu a prezentat documentaţia necesară prevăzută de lege pentru importul acestor produse", a informat, vineri, Poliţia de Frontieră Arad, conform Agerpres.
De ce se întâmplă asta
De ce se transportă gunoaie dintr-o țară în alta? Ca să scape alții de zeci de tone de gunoi? Le trec granița pe la vecini ca să fie mai curat la ei pe cheltuiala noastră? Ca să facă economie la costurile de ardere atunci când e cazul? De ce țări considerate mai dezvoltate, cum e Austria în cazul de azi, nu-și sortează gunoiul la ei acasă? De ce-și aruncă alții gunoiul la noi și uneori de ce-l acceptăm? E mereu "gunoi" sau sunt și materiale utile care se pot confunda ușor cu deșeurile?
Am încercat să aflăm răspunsuri la aceste întrebări direct de la ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet. Ne-a explicat, în exclusivitate, că situația trebuie explorată de la caz la caz și că uneori se întâmplă ca o presupusă încărcătură să fie cu adevărat orice altceva dar nu deșeu, nu din categoria "gunoaielor", subliniind totodată că trebuie făcute investigații pentru o stabilire precisă a naturii mărfii.
Acesta spune că la inspecție, de multe ori, se întâmplă ca o marfă second-hand să fie catalogată, la noi în țară, drept "deșeuri". Așadar, înțelegem că o catalogare a unui bun de orice natură în categoria deșeuri nu are de-a face, de cele mai multe ori, cu sensul propriu al definiției de "deșeu", ci este mai degrabă o încadrare legitimă pe lista mărfurilor neconforme sau respinse din diverse motive, printre care și gradul de contaminare (cum este în cazul pet-urilor).
"Trebuie văzut ce era. Pentru că de multe ori sunt bunuri second-hand pe care noi, atunci când le inspectăm, le catalogăm drept deșeuri pentru că sunt neconforme. Dar trebuie văzut despre ce este vorba, inclusiv la materialele reciclabile. Că discutăm despre aluminiu, despre PET sau alte tipuri de materiale reciclabile, trebuie văzut de la caz la caz despre ce e vorba exact. Pentru că fiecare transport e diferit. Și dacă există dubii, dacă există o contaminare peste limita admisă (pentru că și PET-ul are un grad de contaminare acceptat, mai mare sau mai mic) - trebuie aflat cu exactitate despre ce e vorba.
Aluminiul (cum e în cazul de azi) nu se arde. Aluminiul e un material foarte valoros și trebuie văzut din ce motiv a fost catalogat drept deșeu neconform, pentru că, spre exemplu, aluminiul din doze, din ambalajele de băuturi - și acela e deșeu de aluminiu, dar trebuie văzut exact care e speța" a precizat ministrul Mircea Fechet.
R: Deci nu se pune problema că ar vrea unele țări să facă economie, să mai reducă din costurile pentru distrugerea lor...
M. F.: Depinde de la caz la caz. Există grupări de crimă organizată în Europa care încearcă să scape de deșeuri ducându-le în alte țări, din estul Europei de cele mai multe ori, unde se debarasează fie prin depozitare, fie prin alte tipuri de acțiuni. Însă, cum ziceam, trebuie să verificăm fiecare situație în parte.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
