De ce simţim câteodată că nu ne mai putem opri din mâncat? Iată explicația cercetătorilor

„Pe scurt, conștiința s-a dezvoltat ca un sistem de memorie care este folosit de creierul nostru inconștient pentru a ne ajuta să ne imaginăm viitorul în mod flexibil și creativ și să planificăm în consecință”, a explicat autorul studiului, Andrew Budson, într-o declarație.

„Ceea ce este complet nou la această teorie este că sugerează că nu percepem lumea, nu luăm decizii sau nu realizăm acțiuni în mod direct. În schimb, facem toate aceste lucruri în mod inconștient și apoi ne amintim tot în mod conștient că le-am făcut”, a mai spus acesta.

Toate aceste teorii ale conștiinței implică procesarea directă a stimulilor pe măsură ce intră în creier și luarea ulterioară a deciziilor în prim-plan sau în fundal, ceea ce, în opinia lui Budson și a echipei sale, este pur și simplu prea lent pentru a ține seama de reflexele rapide observate în sport și/sau alte domenii.

De ce avem tendința să ne "îndopăm"?

Teoria lor propune că stimulii intră direct în inconștient înainte ca creierul să-l împingă în conștient, pe baza amintirilor evenimentului, iar acțiunile despre care credem că sunt conștiente sunt adesea controlate în întregime de impuls. În opinia lor, asta explică de ce facem lucruri pe care știm că nu ar trebui, cum ar fi mâncatul compulsiv.

„Chiar și gândurile noastre sunt, adesea, sub controlul inconștientului. Această lipsă de control este motivul pentru care este posibil să avem dificultăți în a opri un flux de gânduri care ne trece prin cap în timp ce încercăm să dormim și, de asemenea, de ce conștientizarea este dificilă”, a continut Budson.

Folosind această teorie, cercetătorii au subliniat metode de predare clinică care ar putea continua munca și, de asemenea, cu implicații pentru bolile neurologice, cum ar fi demența. În plus, dacă se dovedește că au dreptate, studiul ar putea oferi noi căi de a face față comportamentelor și tulburărilor compulsive.

Cum funcționează noul dispozitiv care reduce pofta de mâncare

Un grup de cercetători a dezvoltat un tratament bazat pe stimularea creierului care reduce atacurile de foame necontrolate la cei care suferă de tulburări de alimentație. Tulburările de alimentație (DCA) sunt în creștere. Se estimează că în jur de 700 de milioane de oameni (9% din populația lumii) suferă de această afecțiune, conform datelor ANAD 2021.

Printre cele mai comune DCA se numără Tulburarea de alimentație excesivă (BED)cu o prevalență estimată la 40%, față de 10-15% pentru bulimia nervoasă și 5-10% pentru anorexia nervoasă. Este rară în populația generală (2-3%), dar foarte frecventă în populația obeză (20%). Studii recente au încercat să investigheze semnalele neuronale (sistemul nervos) asociate cu poftele alimentare care caracterizează BED, dar în ciuda eforturilor de cercetare, până în prezent nu s-a găsit o strategie care să fie capabilă să inhibe apariția poftelor de foame necontrolate și să vindece pacienții. Cu toate acestea, o nouă speranță pentru pacienții obezi și BED provine dintr-un studiu realizat de cercetătorii de la Perelman School of Medicine de la Universitatea din Pennsylvania.

Cercetătorii au dezvoltat un mic dispozitiv care monitorizează activitatea creierului legată de pofta de mâncare și răspunde stimulând-o electric. Dispozitivul a arătat rezultate promițătoare într-un studiu clinic pilot pe doi pacienți cu tulburare de alimentație excesivă (BED), potrivit Today.

Citeşte mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News