Summit NATO în Lituania. De ce statele baltice sunt importante din punct de vedere strategic?

Jens Stoltenberg, șeful NATO. Sursa foto: Agerpres
Jens Stoltenberg, șeful NATO. Sursa foto: Agerpres

NATO organizează un summit în perioada 11-12 iulie în Lituania, unul dintre cele trei state baltice care au trăit zeci de ani sub stăpânire sovietică și au fost printre primele țări NATO care au trimis arme la Kiev după invadarea Ucrainei de către Rusia, scrie Reuters.

 

Iată câteva detalii despre statele baltice - Estonia, Letonia și Lituania -- și rolul lor în NATO:

Istorie

Țările baltice au fost ultimele care au devenit parte a Uniunii Sovietice, când au fost anexate în 1940, și primele care și-au declarat independența în 1990, când blocul s-a prăbușit.

Zeci de mii de oameni din cele trei țări au fost mutați cu forța în Siberia, în anii 1940, iar o revoltă de după cel de-al Doilea Război Mondial împotriva stăpânirii sovietice a fost zdrobită brutal.

Mulți ruși s-au stabilit în regiune în timpul erei sovietice. Ei și descendenții lor reprezintă aproximativ un sfert din populația Letoniei și Estoniei.

Vulnerabilități

Cele trei state baltice, care au o populație combinată de aproximativ 6 milioane de locuitori, sunt în mare parte alcătuite din teren împădurit plat, care este strâns între Marea Baltică la vest și nord și Rusia și aliatul său, Belarus, la est.

Rusia și Belarus au baze militare de-a lungul graniței.

Lituania este singurul dintre cele trei state care are o legătură terestră cu un colega aliat al NATO, Polonia. Granița, în așa-numitul Suwalki Gap, este o întindere de pădure între Belarus și enclava Kaliningrad a Rusiei.

„Rusia consideră că statele baltice sunt cea mai vulnerabilă parte a NATO, ceea ce le-ar face un focar al presiunii militare în cazul unui conflict NATO-Rusia”, a transmis serviciul de contrainformații estoniene, într-un raport din 2023.

RAND Corporation, un institut de cercetare din SUA, a estimat în 2016 că Rusia ar putea copleși cele trei state în 60 de ore.

Războiul din Ucraina

Din 1991, țările baltice au devenit mai prospere decât Rusia și au căutat să-și aprofundeze legăturile cu aliații occidentali prin integrarea în NATO, Uniunea Europeană și alte blocuri occidentale. De asemenea, au construit legături strânse cu Statele Unite.

Ei au fost printre cei mai soliciți cu privire la modul în care Occidentul și alții reacționează la invazia Rusiei în Ucraina. Toți trei au făcut lobby NATO pentru a schița o cale ca Ucraina să devină membru al alianței și au făcut presiuni pentru sancțiuni mai dure împotriva Moscovei.

Vilnius găzduiește membri de frunte ai Fundației Anticorupție, un grup înființat de liderul opoziției ruse, Alexei Navalny, întemnițat. Este, de asemenea, un refugiu pentru liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya.

Cele trei state baltice au atras și jurnaliști care au fugit din Rusia.

Apărare

Stimulate de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, cele trei state baltice au crescut brusc cheltuielile militare.

Ele sunt în top 10, în NATO, în ceea ce privește cheltuielile, în comparație cu dimensiunea economiilor lor. Conform estimărilor NATO pentru 2022, toate trei au depășit acordul NATO de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare.

Dar economiile lor sunt mici, la fel și armatele lor.

Din 2017, NATO a rotit trei grupuri de luptă prin regiune cu un total de aproximativ 3.000 de militari, furnizați de Germania, Marea Britanie și Canada. Desfăşurarea a 1.000 de soldaţi în fiecare stat baltic a fost concepută ca un mijloc de descurajare pentru a încetini orice atac.

De la invadarea Ucrainei, statele baltice au cerut ca forțele dislocate să fie întărite cu până la 3.000-5.000 de militari în fiecare stat. Ele au cerut, de asemenea, apărare aeriană suplimentară și au cerut ca avioanele de război care patrulează în spațiul lor aerian să devină o forță de luptă.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a promis că Germania va desfășura permanent 4.000 de soldați în Lituania în câțiva ani, odată ce Lituania va construi infrastructura pentru a le găzdui.

Oficialii estoni au spus că nevoile lor de apărare au fost satisfăcute de o forță de luptă britanică, care are sediul în afara Estoniei, dar care poate fi desfășurată în Estonia în câteva zile, în caz de criză.

Canada nu a anunțat încă niciun plan de a-și spori trupele care au sediul în Letonia.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri


Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel