De ce Statutul parlamentarilor este neconstituțional. Vezi motivarea CCR

Curtea Constituţională a publicat în Monitorul Oficial motivarea privind neconstituţionalitatea unor articole din Statutul parlamentarilor. Decizia şi motivarea CCR vin în urma unei sesizări a preşedintelui Traian Băsescu din 23 aprilie. Parlamentul ar putea dezbate şi adopta în sesiunea extraordinară de luni şi marţi noul Statut, punându-l în acord cu decizia Curţii.

Punctele 18 şi 19 ale articolului 1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, care au fost declarate neconstituţionale prevedeau că parlamentarii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără ca procurorii să prezinte „motive temeinice şi concrete” comisiilor parlamentare de specialitate. De asemenea, punctul 19 stipula că parlamentarii care au şi calitatea de miniştrii nu pot fi nici învinuiţi fără să prezinte aceste „motive temeinice şi concrete”.

 CCR consideră „evidentă preocuparea legiuitorului de a asigura fundamentarea cererii de reţinere, arestare şi percheziţie, atât în fapt, cât şi în drept, în scopul de a oferi posibilitatea aprecierii seriozităţii şi bunei – credinţe a măsurii solicitate, în sensul că aceasta are în vedere fapte concret determinate şi nu e inspirată de motive politice”.

 Judecătorii CCR apreciază că analiza Parlamentului asupra „temeiniciei” unor motive de cercetare a unui deputat sau senator este o acţiune care depăşeşte atribuţiile acestei instituţii.

 “Aprecierea temeiniciei acestor motive presupune o activitate de analiză şi evaluare care excedează cadrului activităţii parlamentare, întrucât antamează problematica probelor existente în cauză, putând produce consecinţe directe şi indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecăţii”, se precizează în motivare.

Cum ar putea fi încălcat principiul separării puterilor în stat

 CCR consideră că dacă Parlamentul ar acţiona în sensul indicat de aceste articole, s-ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat, prin asumarea de către Legislativ a unor atribuţii deţinute de către autorităţile judiciare.

 „Acceptarea în consecinţă, în condiţiile unei lipse de precizie a dispoziţiilor criticate, a posibilităţii interpretării lor în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, să procedeze la examinarea probelor care stau la baza cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori a cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdicţie, ar echivala cu admiterea unei ingerinţe a Parlamentului în activitatea altor autorităţi publice, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat“, se arată în motivarea CCR.

 Judecătorii curţii au explicat astfel motivele pentru care au declarat neconstituţionale articolele menţionate din Statutul parlamentarilor.

 “Întrucât, pentru considerentele arătate, întreaga reglementare a procedurii în caz de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului, respectiv a procedurii în cazul cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator este lipsită de claritate şi precizie, generând confuzii sub aspectul exercitării competenţelor specifice Parlamentului, pe de o parte, şi a celor specifice instanţelor judecătoreşti, pe de altă parte, Curtea constată că dispoziţiile art.I pct.18 [referitoare la modificarea art.24] şi ale art.I pct.19 [referitoare la introducerea art.242] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul lor, sunt neconstituţionale, fiind în contradicţie cu prevederile Legii fundamentale cuprinse în art.1 alin.(4) care reglementează principiul separaţiei puterilor în stat, în art.1 alin.(5) care reglementează principiul legalităţii şi în art.126 alin.(1) referitoare la realizarea justiţiei”, se arată în motivarea CCR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News