De Ce sunt câini maidanezi pe stradă. Organizația Mondială a Sănătății: Uciderea în masă este compensată rapid de exemplare mai puternice și reocuparea teritoriilor

Gestionarea câinilor fără stăpân prin ucidere în masă, așa cum propune PDL, s-a dovedit ineficientă atât în România, cât și în întreaga lume. În perioada 2001-2008, doar în București au fost omorâți aproape 150.000 de câini, cheltuindu-se milioane de euro din banii publici. Iar această campanie de ucidere în masă nu a dus la dispariția câinilor de pe străzi. Organizația GIA (Group Initiative for Animals) demonstrează cu uciderea câinilor este o metodă ineficientă, care ar putea avea ca efect pe termen lung chiar înmulțirea câinilor comunitari.

Conform studiilor organizațiilor internaționale de profil, dar și conform Organizației Mondiale a Sănătății (Ghidul pentru managementul populației canine, Geneva 1990) uciderea în masă a câinilor este o metodă ineficientă și costisitoare.

Studiile au arătat că în urma aplicării unei campanii de ucidere, orice teritoriu rămas liber de câini va fi ocupat în scurt timp de către alți cîini, deoarece resursele (hrană, apă, adăpost) sunt în continuare disponibile. Mai mult decat atât, conform OMS, reducerea populației prin mortalitate este compensată rapid prin creșterea calității vieții și a puterii de reproducție a supraviețuitorilor. Astfel, câinii rămași vor fi mai rezistenți și vor avea mai mulți urmași, pentru că rata de înmulțire crește și depășește cu mult rata de prindere și omorâre.

Principiul de bază care trebuie aplicat în managementul de populații canine este controlul reproducției, pentru stoparea înmulțirii necontrolate a animalelor. Controlul reproducției canine fără stăpân presupune: prinderea animalelor, deparazitarea și vaccinarea lor, identificarea și marcarea într-un mod vizibil (crotaliu) și sterilizarea și returnarea din locurile de unde au fost ridicate.

Această metodă este eficientă pentru că, pe de o parte oprește înmulțirea necontrolată, elimină riscul de zoonoze și asigură securitatea teritoriului (alți câini nu vor putea intra pe acel teritoriu).

În plus, controlul reproducției trebuie aplicat și în proprietatea privată, pentru eliminarea sursei câinilor fără stăpân (câini abandonați – pui și adulți, câini pierduți, câini lasați liberi pe stradă).

Aceaste acțiuni, împreună cu măsuri legislative (recensământ, înregistrare și identificare, pedepsirea abandonului), măsuri educative și campanii de încurajare a adopțiilor pot duce la un rezultat pe termen lung, și anume o țară fără câini pe stradă.

Toate aceste măsuri care fac parte din ghidul pentru managementul câinilor fără stăpân trebuie aplicate simultan și continuu, pentru obținerea de rezultate vizibile în cel mai scurt timp, dar și pentru menținerea acestora, prin rezolvarea problemei câinilor fără stăpân la nivelul întregii țări. De asemenea, este nevoie de o colaborare, pentru eficientizarea întregului proces, nu de o scindare în tabere adverse, așa cum încearcă acum reprezentanții PDL.

Aplicarea în continuare a unei campanii de ucidere în masă, care și-a dovedit ineficiența în România în perioada 2001-2008, nu va duce decât la perpetuarea problemei. Cei care își doresc rezolvarea acestei situații sunt de fapt iubitorii de animale și organizațiile de profil, nu autoritățile care urmăresc doar un capital de imagine înaintea campaniei electorale, cu promisiuni deșarte.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News