De Ce sunt procurorii DIICOT îndreptățiți în dosarul Videanu - Vosganian: Cum au fost păgubiți românii
DIICOT a cerut, luni, încuviințarea începerii urmăririi penale pe numele senatorului PNL, Varujan Vosganian, în dosarul "gaze ieftine pentru Ioan Niculae". Un articol scris în urmă cu ceva timp în DCNews explică mecanismul prin care foștii miniștri ai Economiei, Varujan Vosganian și Adriean Videanu - aflat în arest preventiv în alt dosar - au subminat economia națională, potrivit anchetatorilor.
Vezi și: DIICOT cere urmărirea penală a lui Vosganian
Varujan Vosganian a fost ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, în timp ce Adriean Videanu l-a succedat în intervalul decembrie 2008 – septembrie 2010.
Potrivit referatului întocmit de către procurorii DIICOT, cei doi sunt acuzați că în timpul portofoliilor de la Economie au sprijinit "interesele financiare ale grupului infracțional constituit de către învinuitul Ioan Niculae", utilizând Romgaz în "interesul privat al InterAgro" și provocând statului român un prejudiciu de aproximativ 130 de milioane de dolari.
Cum spun procurorii că a fost subminată economia națională?
În perioada iulie 2009 - octombrie 2010, timp de 16 luni, combinatele coordonate de Ioan Niculae au beneficiat de gaz exclusiv din producția internă, ceea ce a însemnat prețuri mult sub cele ale pieței. În acel interval, gazele din producția internă costau aproximativ 160 de dolari/1.000 mc, în timp ce prețul gazului din import ajungea până la 380 dolari/1.000 mc, potrivit HotNews.ro. Motivul invocat la acea vreme a fost salvarea industriei chimice autohtone, industrie a cărei producție a continuat să crească și după sistarea subvențiilor la gaz, dar, mai grav, industrie care producea mai mult pentru export.
Varujan Vosganian s-a aflat în fruntea Ministerului în perioada în care ar fi fost întocmite primele contracte pe care Ioan Niculae, prin societățile pe care le deține, le-ar fi semnat cu Romgaz.
InterAgro a beneficiat de gaz la preț redus, în condițiile în care acumulase către RomGaz o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale.
Ioan Niculae: "Noi nu am primit niciodată gaz la alt preț decât alte companii din România. Companiile mele nu au datorii la stat. Întrebați-i pe procurori. Faceți o mare eroare să dați la o astfel de oră informații inexacte", spunea miliardarul, la Realitatea Tv.
După sistarea facilităților, Ioan Niculae a amenințat că va închide combinatele chimice și va trimite 8.000 de oameni în șomaj. Acest fapt s-a și întâmplat în 2011, însă, după numai o lună, întreprinderile controlate de cel mai bogat român și-au reluat activitatea, motivarea constând în cererea mare de pe piață. Pesemne că industria chimică, brusc, nu mai avea nevoie de salvare...
Gazul românesc, exportat indirect la preț redus
În tot acest timp în care combinatele lui Ioan Niculae - alături de celelalte combinate chimice autohtone - beneficiau de gaz românesc la preț redus, produsul finit - respectiv îngrășămintele chimice - mergea în mare parte la export.
În mai 2013, capital.ro scrie că "exporturile României în ultimii cinci ani (2012 faţă de 2008) au crescut pe ansamblu cu 34%. Grupele de produse cu cele mai semnificative creşteri sunt:
- produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) - reprezentând circa 43% din total export România, creştere 33,8%, cu principalele pieţe de export Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Ungaria, Federaţia Rusă;
- produse ale industriei chimice şi mase plastice - reprezentând circa 16% din total export România, creştere 57,8%, cu principalele pieţe Germania, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Italia, Franţa.
Potrivit site-ului recolta.eu, după nouă luni din anul 2011, exporturile FOB ale României au fost de 33,45 miliarde euro, mai mari cu 24,2% decât volumul exporturilor din aceeaşi perioadă a anului 2010. Pe lista produselor principale aflate pe lista exporturilor se află şi îngrăşămintele minerale sau chimice azotoase (2,08% din exporturile româneşti, cu o creştere de 110,8% faţă de aceaşi perioadă din 2010).
Pe 2 noiembrie 2011, un articol publicat în România Liberă arată că, în primele nouă luni ale anului, producția de îngrășăminte chimice a crescut cu 20 de procente față de aceeași perioadă din 2010. Interesant este că 65% din producție a mers la export.
Deci statul român a subvenționat gaz din producția internă pentru fabricarea de îngrășăminte chimice care au mers în mare parte la export, susținând astfel agricultura din Germania, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Italia sau Franța. Asta în condițiile în care, la rândul nostru, importăm anual cantități uriașe de gaz din Rusia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
