De ce tot mai mulți oameni au boli digestive. Greșeala pe care o fac fără să-și dea seama

Foarte multe persoane suferă în prezent de o afecțiune digestivă. Cauzele sunt variate și complexe, incluzând factori precum problemele de nutriție și stilul de viață, stresul, intoleranțele nediagnosticate sau chiar tulburările de sănătate mintală. Potrivit dr. Isabell Martorell, „creșterea tulburărilor intestinale este rezultatul unei combinații de factori, inclusiv schimbările în tiparele alimentare, stresul cronic, utilizarea excesivă a antibioticelor și expunerea la toxinele din mediu”.

Microbiota joacă un rol fundamental

Potrivit acestei experte, o parte din creșterea numărului de cazuri se datorează „creșterii gradului de conștientizare și diagnosticării mai bune, care dezvăluie o incidență mai mare a acestor tulburări”. Totuși, ea susține că adevăratul motiv al creșterii cazurilor are legătură cu circumstanțele în care trăim: „Dietele actuale, bogate în alimente procesate și sărace în fibre, pot afecta echilibrul microbiotei intestinale, în timp ce stresul și stilul de viață sedentar contribuie, de asemenea, la disfuncțiile digestive”.

Două concepte-cheie pentru a înțelege modul în care apar aceste dezechilibre sunt microbiomul și microbiota. „Nu sunt exact același lucru”, clarifică Martorell. „În timp ce microbiota se referă la ansamblul microorganismelor care trăiesc în corpul nostru, în special în intestin, microbiomul include nu doar aceste microorganisme, ci și materialul lor genetic și mediul în care interacționează. Ambele sunt esențiale pentru sănătatea noastră, dar microbiomul are o perspectivă mai amplă, deoarece acoperă și funcțiile și impactul acestor bacterii asupra organismului nostru.”

În ultimii ani, ambele concepte au atras tot mai mult atenția oamenilor de știință datorită implicațiilor lor asupra sănătății noastre. Potrivit doctoriței, „microbiota intestinală joacă un rol foarte important în digestie, îndeplinind diverse funcții esențiale. De exemplu, facilitează descompunerea anumitor nutrienți pe care organismul nu îi poate procesa singur, cum ar fi fibrele, și generează compuși benefici, printre care acizii grași cu lanț scurt, esențiali pentru menținerea sănătății intestinale.”

Relația dintre digestie și emoții

În acest ecosistem complex, fenomene precum stresul pot provoca perturbări semnificative. La rândul lor, dezechilibrele microbiotei pot avea un impact negativ asupra stării de sănătate mintală.

„Relația dintre sănătatea digestivă și starea de bine emoțională a devenit tot mai evidentă datorită cercetărilor asupra axei intestin-creier”, confirmă Martorell. „Microbiota intestinală nu joacă doar un rol fundamental în digestie, ci influențează direct starea de spirit și sănătatea mintală. Multe bacterii din intestin produc neurotransmițători, precum serotonina, un compus esențial pentru starea de bine emoțională. Când microbiomul este dezechilibrat, acest lucru poate fi asociat cu tulburări precum anxietatea și depresia, subliniind importanța unei diete echilibrate pentru a menține atât sănătatea mentală, cât și cea digestivă.”

Tocmai datorită acestui rol crucial, microorganismele din intestin pot oferi cheia soluționării multor probleme digestive. De aceea, multe intervenții dietetice, fie preventive, fie specifice afecțiunilor digestive, se concentrează pe influențarea microbiotei.

Sursa foto: https://www.freepik.com/, @9nong

Schimbări în dietă pentru a proteja microbiota

„Nutriția are un impact direct asupra sănătății digestive, deoarece influențează funcționarea și echilibrul sistemului digestiv. Printr-un model alimentar adecvat și personalizat, se pot ameliora simptome precum balonarea, constipația, diareea sau durerile abdominale”, explică Martorell. „Introducerea alimentelor bogate în fibre, prebiotice și probiotice poate facilita tranzitul intestinal, susține o digestie mai eficientă și îmbunătățește absorbția nutrienților esențiali.”

„Un plan alimentar axat pe sănătatea intestinală ar trebui să includă alimente bogate în fibre solubile și insolubile, precum fructe, legume, leguminoase și cereale integrale, care susțin tranzitul intestinal și protejează microbiota”, continuă aceasta. „De asemenea, trebuie să conțină prebiotice, prezente în fructe și legume, și probiotice, precum iaurtul și chefirul, care introduc bacterii benefice în intestin. În plus, este important să se evite alimentele procesate, zaharurile adăugate și grăsimile trans, care pot dezechilibra flora intestinală și promova inflamația.”

Ea adaugă: „Fiecare caz de sănătate intestinală este unic, așa că nu există o abordare generală care să funcționeze pentru toate problemele sau disconforturile digestive. Ce poate fi benefic pentru o persoană s-ar putea să nu fie potrivit pentru alta. De aceea, înțelegerea detaliată a fiecărui caz este esențială pentru a promova o sănătate intestinală optimă.”

O abordare multidisciplinară

Totuși, experta subliniază că intervențiile nutriționale nu pot fi separate de îngrijirea medicală a problemei și trebuie să fie parte dintr-o abordare multidisciplinară: „Colaborarea interdisciplinară între nutriționiști și medici este esențială pentru a promova bunăstarea generală a unei persoane, nu doar în tratarea bolilor cronice, ci și în prevenție și gestionarea afecțiunilor non-cronice. Medicii au responsabilitatea de a diagnostica și trata, în timp ce nutriționiștii joacă un rol-cheie în personalizarea alimentației pentru a îmbunătăți eficacitatea tratamentului și toleranța acestuia, ajutând pacientul să răspundă mai bine.”

În plus, concluzionează: „Dintr-o perspectivă preventivă, o colaborare strânsă poate anticipa posibile complicații de sănătate, ajustând alimentația pentru a reduce riscurile și a optimiza calitatea vieții. Această muncă în echipă le permite pacienților nu doar să-și îmbunătățească starea fizică, ci și să se simtă susținuți în toate etapele sănătății lor, făcând ca schimbările să fie mai sustenabile pe termen lung.”, potrivit 20minutos.es. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News