De ce trebuie să se implice Legislativul în problema creditelor în franci elveţieni

Iată editorialul pe care Ana Birchall l-a scris pentru DC News:

Problema creditelor în franci elveţieni trenează de prea mult timp. De la izbucnirea crizei francului elveţian din ianuarie 2015, generată de decizia Băncii Centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro, situaţia românilor îmrumutaţi în CHF s-a deteriorat rapid. Cursul de schimb a explodat, moneda elveţiană depăşind 4 lei, în condiţiile în care în perioada 2007-2009, perioada de boom a creditelor imobiliare, un franc elveţian valora undeva între 1,8-2,2 lei. Urmarea o cunoaşte probabil toată lumea – ratele pentru creditele în franci elveţieni au devenit tot mai împovărătoare, iar mii de români nu şi-au mai putut plăti ratele la împrumuturi.

Ana Birchall, acțiunile pe care le-a făcut pentru românii cu credite în franci elvețieni

Fără a-mi face un titlu de glorie, am vorbit despre vulnerabilităţile pe care le implică împrumuturile în franci elveţieni acum mai bine de un an şi jumătate. Şi nu numai că am subliniat riscurile, dar am şi elaborat un proiect de lege privind conversia creditelor în februarie 2014. Nu m-am oprit aici. M-am bătut pentru Legea insolvenţei persoanelor fizice, care a fost adoptată în luna mai, lege care poate veni inclusiv în ajutorul românilor care s-au împrumutat în franci elveţieni şi care din motive care nu depind de ei nu-şi mai pot plăti ratele. De asemenea, în iulie 2015 am iniţiat un dialog cu una dintre cele mai importante asociaţii care reprezintă interesele românilor împrumutaţi în franci elveţieni, iar în calitate de raportor al Comisiei de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor pe problematica CHF am solicitat băncilor să prezinte măsurile cu care au venit în întâmpinarea clienţilor astfel încât povara creditelor să fie împărţită, aşa cum este firesc, între creditor şi debitor. Iată, pe scurt, acţiunile pe care le-am întreprins şi proiectele pe care le-am demarat prin care vreau să subliniez că preocuparea mea faţă de problema românilor împrumutaţi în CHF este reală şi nedisimulată, nu conjuncturală.

Din păcate, în cele nouă luni de la creşterea fulminantă a cursului de schimb valutar, nimeni nu a venit în sprijinul românilor care au contractat credite în franci elveţieni. Eforturile depuse pentru rezolvarea amiabilă a situaţiei dificile cu care se confruntă clienţii băncilor care au acordat credite în CHF şi pentru împărţirea poverii între creditori şi debitori, nu au avut rezultatul scontat. Băncile, în general, s-au dovedit inflexibile şi nu au venit în întâmpinarea solicitărilor clienţilor cu nicio soluţie nouă. Astfel, până la data de 30 iunie, băncile au promovat şi menţinut propriile pseudo-soluţii pe care le-a adoptat imediat după explozia cursului CHF din ianuarie 2015. Cu excepţia clienţilor Volksbank, preluaţi de Banca Transilvania, care au primit un discount de 22,5% la soldul creditelor în CHF, celelalte bănci fie au venit cu oferte care nu ofereau clienţilor posibilitatea de a-şi plăti ratele, fie au refuzat pur şi simplu dialogul. Or, dacă în cazul băncii care avea cea mai mare expunere la creditele în franci elveţieni s-a putut merge pe varianta unui discount de peste 20%, de ce celelalte bănci refuză să negocieze?

Oamenii, la limita răbdării

Trebuie spus că, aşa cum arată statisticile oficiale oferite de Banca Naţională a României, pe 30 iunie 2015, există un număr de 63.686 de credite în franci elveţieni, date care se referă la primele 10 instituţii de credit (după valoarea creditelor în CHF acordate populaţiei). Numai la Camera Deputaţilor sunt înregistrate 116 petiţii prin care se cere o intervenţie pentru soluţionarea problemelor care sunt în necaz financiar şi în imposibilitatea de a-şi mai achita ratele la credite. De asemenea, personal primesc săptămânal zeci de mesaje, mail-uri, scrisori, postări pe Facebook ale unor români care au ajuns la limita răbădrii şi care sunt disperaţi pentru că băncile îi hăituiesc în loc să dea dovadă de o minimă bunăvoinţă pentru a le asculta problemele şi a încerca să identifice, prin dialog, soluţii care să le permită să iasă din criză.

Parcurgerea mesajelor pe care le primesc de la românii cu credite în franci elveţieni este copleşitoare. Sunt cazuri-limită, familii cu copiii minori, familii în care unul sau ambii părinţi şi-au pierdut locurile de muncă sau situaţii salariale radical schimbate, în sens negativ, raportat la momentul în care a fost contractat creditul.

Cum sunt tratați clienții băncilor

Am să redau câteva rânduri dintr-un mesaj recent pe care mi l-a trimis pe Facebook unul dintre românii care se luptă cu nedreptăţile bancilor – nu voi da nici numele clientului, nici numele băncii fiindcă în cele din urmă ideea este aceea de a arăta cum sunt trataţi de cele mai multe ori clienţii aflaţi în situţii disperate.

"Ieri seară am fost sa plătesc rata redusă, confirmată acum câteva zile cu angajații băncii. Am ajuns şi: supriză! Nu mai era redusă! Din acest motiv nu am mai achitat rata pe luna august, le-am lăsat scrisoare de încetare a contractului, detaliind motivele, şi i-am invitat să vină să ia cheile apartamentului, respectiv să îmi spună cât am de plată pe lunile august și septembrie, pentru a achita. Eu am fost de bună credință, plătind la zi, ei nu. Eu am încercat o solutie, negociere, ei nu. Consider ca luând casa, pe care au evaluat-o ei, calculând faptul ca am plătit 45.000 franci elveţinei până acum, suntem chit material. Psihic, mi-au adus prejudicii mari. Dar gata. Las totul în spate. Familia este mai importantă. Dacă nu se va stinge datoria cu casa, vina va fi a statului. Voi informa şi președinția. Voi începe proces, dacă găsesc un avocat care să mă susțină cu un preț decent. Sunt dezamăgită că în spatiul UE trăiesc asemenea nedreptăți. Ca nimeni nu ne protejează. Eu lupt pentru sarcina mea, ca totul să decurgă bine. Şi vă voi însoți cu rugaciunea zilnică pe tine şi pe toți cei care mai au putere să lupte. Uite, ca mămica, prioritățile mele sunt altele. Dumnezeu să îţi menţină inima curată, sinceră şi să îţi dea înțelepciunea Lui, să lupți si pentru cei slabi".

Abuz. Nimeni nu intervine

Sincer, nu vreau să cred că trăiesc într-o ţară în care oamenii şi-au pierdut orice urmă de umanitate. Refuz să cred că în anul 2015 asistăm la astfel de abuzuri şi nimeni nu intervine. Adevărul trebuie spus până la capăt: creditele în franci elveţieni au fost vândute extrem de agresiv, au fost promovate masiv, de multe ori cu reclamă mincinoasă, iar angajaţii băncilor au primit bonusuri grase pentru că au vândut acest produs. S-a folosit un tertip ticălos – băncile refuzau să acorde credite în lei sau euro, dar, ca prin minune, clienţii care erau respinşi la credite în aceste două monede erau eligibili la franci elveţieni. De ce nu a venit BNR să tragă un semnal de alarmă? De ce nu i-a avertizat nimeni pe oameni că un contract pe 20, 25 sau 30 de ani în CHF poate fi extrem de împovărător, dat fiind că vorbim în cele din urmă de o monedă exotică? Băncile au prosperat, cei care trebuiau să supravegheze au închis ochii, iar acum singurii cărora li se imputa creşterea peste noapte a cursului sunt cei împrumutaţi în franci elveţieni. Nu este corect şi iată de ce spun că este de datoria Legislativului să se implice!

Argumentul conform căruia Parlamentul nu se poate implica în contractul dintre un client şi o bancă nu are legitimitate. În primul rând, băncile au profitat de un vid de reglementare pe care l-au speculat exclusiv în propriul avantaj, vid pe care avem datoria să-l clarificăm. În al doilea rând, şi alte ţări din zonă, membre UE, au fost puternic afectate de creşterea cursului CHF şi au intervenit, aşa cum sunt cazurile Poloniei, Ungariei şi Croaţiei care fie au venit cu soluţii legislative, fie sunt în procesul de a elabora acte normative care să vină în sprijinul clienţilor puternic afectaţi de creşterea ratelor.

Există și o veste bună

Vestea bună pentru clienţii din România este că şi proiectul pe care l-am iniţiat în februarie 2014 privind conversia creditelor va fi repus în dezbatere în această sesiune. În ultima şedinţă a Comisiei pentru Buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, am prezentat colegelor şi colegii mei o informare privind răspunsul principalelor instituţii bancare la solicitarea oficială pe care le-am adresat-o în iulie 2015. Din analiza răspunsurilor primite am hotărât, împreună cu membrii Comisiei, că este necesară găsirea unor soluţii corecte şi echitabile de împărţirea poverii financiare între bancă şi client în cazul creditelor în CHF. Cu siguranţă că nu va fi uşor, dar mă voi bate pentru a avea o lege utilă şi care să răspundă nevoilor românilor care, nu din vina lor, ci din cauza fluctuaţiilor de curs valutar, sunt în necaz financar.

*notă: intertitlurile aparțin redacției

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News