Ungaria a crescut finanțarea pentru maghiarii din diaspora, inclusiv din România. De ce finanțează comunitățile?

Potrivit unei investigații realizate de Radio Free Europe, în ultimii 10 ani, comunitățile etnice maghiare și grupurile civice din vestul Ucrainei au primit cel puțin 115 milioane de euro de la guvernul maghiar.

Descoperirile programului de investigație Schemes subliniază modul în care guvernul prim-ministrului Viktor Orban a crescut finanțarea pentru comunitățile maghiare din diaspora, nu doar în Ucraina, ci și în România, Croația, Serbia, Slovacia și Slovenia.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a vizat grupuri culturale maghiare cu indicii despre o mișcare separatistă

În Ucraina, unde trăiesc aproximativ 150.000 de etnici maghiari -- în principal în regiunea de vest Zakarpattya, care se învecinează cu Ungaria -- problema a căpătat o nuanță politică în ultimii ani, deoarece unii maghiari de acolo au respins reglementările guvernamentale privind utilizarea oficială a limbilor vorbite pe teritoriul Ucrainei, altele decât ucraineana, în special în educație.

Cifrele privind finanțarea comunităților etnice maghiare din Ucraina provin din datele partajate cu Schemes de un proiect al organizațiilor de jurnalism de investigație din Europa de Est. Organizațiile au urmărit cheltuielile guvernului maghiar pentru grupurile diasporei din regiune.

Consorțiul a constatat că, din 2011, guvernul ungar a plătit cel puțin 670 de milioane de euro organizațiilor etnice maghiare din șase țări.

O mare parte din bani par să fi fost canalizată prin Fondul Bethlen Gabor, care este cel mai mare fond de stat al Ungariei și axat pe sprijinirea organizațiilor maghiare din străinătate.

Alte grupuri maghiare, precum Federația Națională de Fotbal, filiala națională a Bisericii Romano-Catolice și alte organizații filantropice, au finanțat și programe pentru maghiarii din străinătate.

Sprijinul Ungariei pentru diaspora

Nu este neobișnuit pentru guvernele străine să ofere finanțare pentru evenimente culturale și sociale pentru comunitățile de expatriați și diaspora din întreaga lume. Finanțarea partidelor politice este o altă chestiune.

Pavlo Klimkin, care a fost ministrul de Externe al Ucrainei sub fostul președinte Petro Poroșenko, a afirmat că banii maghiari aveau ca scop construirea de sprijin pentru Fidesz - partidul de guvernământ al lui Orban, care domină viața politică și civică a Ungariei - în rândul maghiarilor din diaspora.

”Ei încearcă în mod constant să mobilizeze sprijinul alegătorilor aducând maghiari, pe care de altfel nu îi consideră maghiari din diaspora”, a spus el. ”Astfel, majoritatea au pașapoarte maghiare și votează pentru partidul Fidesz” la alegerile din Ungaria.

Gergely Gulyas, șeful de cabinet al lui Orban, a negat că există intenție politică în finanțarea unor astfel de grupuri comunitare.

Este "o sarcină cu adevărat importantă pentru statul maghiar să-și susțină minoritățile. Aceasta este datoria noastră constituțională", a declarat el pentru RFE/RL într-un interviu.

”Cred că nu este și o oportunitate pentru statul maghiar, ci un bun privilegiu pentru Ucraina și alte țări care se pot bucura de acest sprijin din partea statului maghiar”, a continuat acesta.

Există două partide politice în Ucraina care au o compoziție preponderent etnică maghiară sau pledează pentru probleme mai specifice comunităților maghiare din Ucraina. Partidele au deținut locuri în Parlament în trecut, dar în prezent nu o fac.

În 2019, Orban s-a întâlnit la Budapesta cu șeful Partidului Maghiarilor din Ucraina, Vasyl Brenzovych, care candida pentru un loc în Parlamentul Ucrainei.

Unii diplomați ucraineni au condamnat ulterior întâlnirea și alții asemenea, numind-o interferență în treburile interne ale Ucrainei.

Legile lingvistice

Budapesta și Kiev s-au confruntat în mod repetat cu privire la ceea ce Ungaria spune că sunt restricții ale drepturilor etnicilor maghiari de a-și folosi limba maternă în Ucraina.

Doi ani mai târziu, parlamentarii au consolidat ucraineana ca limbă principală a țării. Această măsură a ordonat școlilor gimnaziale care predau în rusă și în alte limbi minoritare să treacă la ucraineană și, de asemenea, a obligat ca limba ucraineană să fie folosită pentru comercianții cu amănuntul online.

Măsura a venit după mișcarea de protest Maidan din 2014, care a împins de la putere un președinte prietenos cu Moscova și a dus la capturarea Crimeei de către Rusia. Moscova a sprijinit, de asemenea, separatiștii într-un război din estul Ucrainei, care a ucis peste 13.000 de oameni.

În ianuarie 2021, a intrat în vigoare o altă restricție privind utilizarea limbii: obligarea magazinelor, restaurantelor și a industriei de servicii să angajeze clienții în ucraineană, cu excepția cazului în care clienții solicită în mod expres schimbarea.

Grupurile din diaspora maghiară au atras atenția agențiilor de securitate ucrainene în trecut. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News