• De ce vor regreta bucureștenii greva de la STB. Modelul Grivița 1933, varianta la zi
Nu cred că greviștii de la STB vor mai #rezista până marți, când liderii lor vor fi săltați de Poliție. Campania bine coordonată de comunicare-discreditare și teama de forțele de represiune îi vor face pe cei mai mulți dintre șoferi să bage în marșarier.
UPDATE: Greva angajaţilor STB s-a încheiat. Criț: Au înțeles că nu pot ignora legea - UPDATE
Față cu șirul nesfârșit de gafe și bâlbâieli ale primarului general de până acum, reacția lui Nicușor Dan la greva STB pare desprinsă din alt film, ceea ce întărește convingerea că nu este el nici autorul scenariului, nici regizorul din spatele ecranului.
Campania de comunicare a fost pusă în operă după cum scrie în manual.
-s-au identificat victime colaterale și s-a generat emoție/ empatie, prezentând suferințele lor: ambulanțele nu mai ajung la pacienți, orașul e paralizat, săracii pensionari merg pe jos după pastile, angajații sunt penalizați fiindcă au întârziat la serviciu (nu a fost prezentat niciun caz concret, dar pe fondul nemulțumirilor legate de disconfortul personal, poți crede atari ipoteze);
-a fost denunțată implicarea politică, a fost demascată, evident, manipularea la care se dedă Opoziția, căci în București, PSD e în opoziție (totuși,dacă 80% dintre angajații STB sunt atât de ușor de păcălit de către PSD, de ce a rezistat 60% din electorat la cântecul de sirenă roșie?);
-a fost stimulată invidia (corporatiștii și imemiștii nici nu visează măcar la un sindicat, nici nu-și închipuie că ar putea participa vreodată la o grevă);
-greviștii apelează la violențe, îi bat sau amenință pe șoferii responsabili, care vor să iasă pe traseu (presa a înghițit pe nemestecate un clip video în care un tip cu fața blurată dă cu piciorul într-o ușă de autobuz-asta fiind dovada violențelor. Dar, de ce ne mirăm, presa n-a înghițit și povestea cu teroriștii din decembrie 89, că doar vedeam cum se trage la televizor).
Bluful cu demiterea a 1500 de șoferi și vatmani nu e decât un bluf. Oricât ai fi deconectat de realitate, poți aplica regula de trei simplă ca să afli în câte luni vei pregăti o mie de posesori de carnet categoria C.
Astăzi, represiunea nu se mai face ca în 1933, cu mitraliera, ci cu Codul Penal, deși situațiile sunt asemănătoare (administrarea Atelierelor Grivița era dezastruoasă, se introdusese starea de asediu, se luptau cu comuniștii etc).
Nicușor și Crițișor nu mai au nevoie de Jandarmi, ci de procurori. Și nu doar în cazul greviștilor, ci în general, după cum arată viața noastră politică, dar în ceea ce privește greva de la STB este posibil să se pună în acțiune un mecanism care să lichideze pe termen lung mișcarea sindicală, atât câtă mai e în România. Evident, există riscul ca o eventuală condamnare a liderilor grevei de la STB să fie scânteia care aruncă în aer pacea socială, cu greve de solidaritate, ieșiri în stradă etc. Dar acesta este extrem de mic: trăim în epoca în care martirii sunt infinit mai rari decât influencerii.
Ca urmare, deși Adrian Criț și Nicușor Dan fac tot ce pot ca să radicalizeze protestul, mașinile vor ieși pe traseu, tramvaiele vor zornăi din nou pe șine.
Însă, bucureștenii care acum se plâng că trebuie să meargă pe jos vor regreta, peste doi, ani greva de la STB. În loc să-i bombăne pe sindicaliști ar fi putut să li se alăture, fiindcă atunci când greviștii de la STB cer ”Demisia!” primarului (Criț e mai puțin important ca Friț în ecuația asta) o fac și în numele lor și pentru binele lor. Nu e ușor să recunoști că ai greșit, dar să stea încă două ierni în frig e o pedeapsă cam mare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
