De frica creșterii ratelor, peste 10.000 de beneficiari ai programului Prima Casă au solicitat trecerea de la ROBOR la IRCC, din luna mai încoace

Din anul 2020 și până în prezent au fost suspendate la plata ratelor un număr de 126.712 contracte, în valoare de până la 628 milioane lei.

Beneficiarii creditelor Prima Casă/Noua Casă pot beneficia, în baza OUG 90/2022 de facilităţi de suspendare la plată a ratelor scadente, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane.

Obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă cuprinsă între o lună și 9 luni. Valabilitatea scrisorii de garanție emisă de FNGCIMM va fi de 5 ani, iar debitorii pot beneficia o singură dată de suspendarea obligațiilor de plată pentru fiecare împrumut.

Pentru beneficiarii programelor PRIMĂ CASĂ ȘI NOUA CASĂ, dobânda acumulată aferentă perioadei de suspendare a ratelor, se calculează potrivit prevederilor contractului de credit și reprezintă o creanță distinctă, cu dobânda 0%. Plata de către debitor a acestei creanțe se va face eșalonat, în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor, debitorii persoane fizice, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

- să nu se afle în incapacitate de plată, în sensul în care debitorul nu este în măsură să își achite obligațiile ajunse la scadență, la data solicitării suspendării rambursării creditului, și nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor;

- nu au înregistrat restanțe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligației de plată și nu înregistrează restanțe nici la data solicitării de suspendare a obligațiilor de plată.

- prezintă o declarație pe propria răspundere cu privire la creșterea cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării la plată, comparativ cu perioada similară a anului 2021;

- nu beneficiază, la data solicitării, de un plan de restructurare a datoriilor agreat cu creditorul, în ultimele 3 luni anterioare intrării în vigoare a OUG 90/2022.

Indicele Robor la trei luni a urcat la 7,97%. La începutul anului era 3,02%

Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 7,97% pe an de la 7,85% în ziua precedentă, potrivit datelor BNR.

La începutul anului, indicele Robor era de 3,02%. Ratele la creditele "Prima Casă" aproape că s-au dublat faţă de acum şase ani.

Un alt indice, IRCC, care este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare, a ajuns la 2,65% pe an, în urcare faţă de cel publicat acum trei luni, când era 1,86%.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în luna iulie, ceea ce menţine presiunile asupra Băncii Centrale Europene să opteze pentru o nouă majorare semnificativă a costului creditului în luna septembrie, transmite Reuters.

Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 8,9% în luna iulie 2022, depăşind precedentul maxim istoric de 8,6% înregistrat în luna iunie. Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 8,6%.

La fel ca şi în lunile precedente, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de două cifre, cu o majorare 39,7%, mai mică totuşi faţă de avansul de 42% înregistrat în luna iunie, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 9,8%, după o creştere de 8,9% în luna iunie. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea până la 5%, la 4,6% în luna iunie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Estonia (22,7%), urmată de Letonia (21%) şi Lituania (20,8%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Malta (6,5%) şi Franţa (6,8%).

Separat, Eurostat a dat publicităţii şi o serie de date care arată că economia zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul al doilea al acestui an, cu un avans de 0,7% faţă de trimestrul precedent. Aceste date sugerează că deşi războiul din Ucraina continuă să umfle preţurile în cele 19 ţări care au trecut la moneda unică, totuşi nu a oprit încă economia. După un avans al PIB de 0,5% în primele trei luni ale anului, economiştii se aşteptau la o încetinire semnificativă în al doilea trimestru al acestui an. Însă datele surprinzătoare publicate vineri de Eurostat arată că activitatea economică a fost stimulată de evoluţia bună a serviciilor turistice, graţie ridicării restricţiilor care aveau legătură cu pandemia.

În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat un avans de 4% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Economiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,2% de la un trimestru la altul şi pe un avans de 3,4% în ritm anual.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News