De la bătaia pe tigăi la cea pe roata de cașcaval

Zeci de oameni s-au bătut pentru niște roți de cașcaval care se aflau în promoția unui supermarket din Suceava, iar imaginea nu a fost deloc una ușor de digerat, nici măcar pentru cei care luau cu asalt magazinele în urmă cu mai bine de trei decenii, când marfa era băgată prin spate și se vindea, de cele multe ori, ”pe sub mână”.

Imaginea actuală este cu atât mai tristă când printre cei care se luptau pentru roata de cașcaval, care în vremurile astea se găsește în mai toate magazinele, se aflau cam aceiași oameni care stăteau la rânduri înainte de 1989.

Deși isteria provocată de promoții sau gratuități este un comportament uman comun, nespecific unei singure culturi, acesta putând fi observat în întreaga lume, deoarece are la bază anumite aspecte psihologice și economice, de la factorul psihologic al exclusivității, care să le aducă un plus stării de bine, la ideea falsă de economisire a unor bani, lucru care poate duce la luarea de decizii nu doar rapide, dar și nepotrivite.

Cu siguranță imaginile cu mulțimi de oameni care se înghesuie la deschiderea unui magazin, unde de cele mai multe ori sunt și multe oferte promoționale, sau a celor care atacă rafturile cu tigăi, bormașini sau hârtie igienică, așa cum a fost în perioada de pandemie, sunt oarecum ”naturale”,  când însă ajungem să vedem oameni, mulți în vârstă, care se bat, la propriu, pentru o roată de cașcaval, cum s-a întâmplat la Suceava, ar trebui să ne punem o pauză în gândire și să vedem ce duce de fapt la această goană.

Știm, numărul vârstnicilor români cu pensii foarte mici este unul crescut, iar cei care au pensii ”speciale”, chiar dacă nu sunt mulți, valoarea acestora este una uriașă, comparativ cu micuțele pensii și care îi determină să își socotească fiecare bănuț, să aleagă între a mânca, uneori chiar și nesănătos, și a-și lua medicamentele esențiale, între a-și plăti dările și a stat cu o haină în plus pe ei, doar sunt obișnuiți cu acest regim încă dinainte de Revoluție.

Este o imagine extrem de tristă, să vedem bunici care în loc să se bucure de prezența nepoților și cărora să le transmită din experiența de viață, din răbdarea pe care părinții nu o au, să fie în permanență triști și îngândurați. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News