Românii din diaspora care nu se mai informare despre ce se întâmplă în țară dau vine pe dezinformare. Alții o fac pentru familie.
În contextul finanțării de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a unui proiect privind participarea cetățenească a românilor din diaspora, DC News Media Group a derulat o serie de cercetări sociologice în vara acestui an. Astfel, a fost aplicat un chestionar la nivel național și au fost realizate patru focus grupuri cu români plecați în străinătate, ambele cercetări având aceleași tematici. Amintim că rezultatele cercetărilor nu reprezintă punctul de vedere oficial al DRP.
Informarea și consultarea sunt două niveluri de bază ale participării cetățenești. Interesul oamenilor față de ceea ce se întâmplă în societate, transpus în efortul personal de căutare a informațiilor, este precursor al implicării cetățenești.
Participanții la dialog au fost întrebați dacă sunt interesați de ceea ce se întâmplă în România în general și apoi în comunitatea din care au plecat, fiind rugați să detalieze care sunt subiectele care prezintă cel mai mare interes.
Opiniile sunt împărțite destul de echilibrat între cei care declară că se informează despre ceea ce se întâmplă în România și în localitatea de origine și cei pe care nu îi interesează deloc astfel de aspecte.
Cei care declară că se informează ascultă Europa FM, citesc știri de pe Google, de pe Aleph News, Recorder, Biziday sau de pe site-ul www.ground.news, încercând să găsească imparțialitate și un conținut de calitate. Se simte nevoia de mai multe informații despre ceea ce se întâmplă în țară, însă aceste informații trebuie să fie obiective. Mulți se informează de pe rețelele de socializare, urmărind diverși actori politici. Alții se informează de la știri și din ziarul local, plus cel al facultății pe care au absolvit-o. Unii caută informații de nișă, care li se par interesante / relevante din prisma meseriei pe care o au (o persoană care a absolvit Facultatea de Arte în România spune că se uită mai mult după știri din aria artistică, pentru că România este unică și încă nu sunt influențe majore care să afecteze autenticitatea actului artistic.
Mulți se informează despre ce se întâmplă în România de la cei din familie care au rămas acasă, uneori și de televizor deși nu consideră posturile TV o sursă credibilă de informare. Fac acest lucru pentru că vor să se întoarcă la un moment dat sau au încă familia aici, în România. Alții spun că sunt interesați de ce se întâmplă în țară pur și simplu pentru că sunt români. Unii declară că le pasă de România, iar știrile de acasă le mai atenuează dorul de țară.
Participanții la dialog au menționat și subiectele din România asupra cărora le-ar plăcea să fie mai bine informați: despre activitatea ONG-urilor, despre partea socială, despre politică, despre economie, infrastructură, despre realizările administrației publice. Ar vrea să știe dacă politicienii muncesc într-adevăr pentru binele public și de asemenea caută acele informații care să îi facă mai greu de manipulat de către Uniunea Europeană.
Motivele pentru care s-ar implica mai mult în viața comunității din România țin de faptul că nu vor să piardă contactul cu țara și pentru că au acasă membri ai familiei și vor să știe că le este bine. Distanța fizică este însă o barieră considerabilă pentru implicare (de exemplu în activități de voluntariat).
În schimb, sunt și români plecați în străinătate care spun că nu sunt interesați de ceea ce se întâmplă în România, pentru că în spațiul public este foarte multă dezinformare și manipulare și consideră că se ascund informațiile cu adevărat importante și relevante (de exemplu alocuțiunile S.O.S. România sau AUR în Parlamentul European nu sunt suficient mediatizate, deși sunt în interesul românilor).
Alții spun că nu îi interesează să știe ce se întâmplă în România pentru că nu au de gând să se întoarcă.
Cei care nu vor să se informeze despre ce se întâmplă în România spun că nu vor nici să participe la viața comunității.
Mulți respondenți tot nu s-ar implica mai mult în viața publică nici în cazul în care ar avea mai multe informații despre România. Motivele invocate sunt diverse: sunt dezamăgiți față de ceea ce le oferă România, inclusiv de actuala conducere, vor mai degrabă să se integreze mai bine în comunitățile adoptive (iar informarea despre ce se întâmplă în România și eventuala implicare cetățenească aici i-ar trage înapoi), alții spun că se concentrează să își atingă scopul pentru care au plecat: să câștige cât mai mulți bani, iar alții spun răspicat că nu s-ar implica mai mult, oricâte informații ar avea: sunt mândri de origine dar atât.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu