De unde atracția românilor pentru Anul Nou de la Viena. Ioan Holender: "Mi se pare de o plictiseală enormă"

"Mi se pare de o plictiseală enormă"

"Concertul de Anul Nou... eu îmi amintesc că tot căutau o deschidere și a devenit ce a devenit. Prin ce a devenit? Ceasornicărie, i-am zis eu. Rolex dă bani, face o avare... pe scurt, membrii Orchestrei Filarmonicii, care sunt concomitent și membrii Orchestrei mele, ai Operei, câștigă cu acest singur concert de Anul Nou, televizat de vreo 70 de televiziuni, câștigă personal mai mult decât toată activitatea lor tot anul, la Operă. Dintr-un singur concert, care mie mi se pare de o plictiseală enormă.

Eu am fost doar o dată, deși am fost invitat permanent. Întotdeauna erau Eins, Zwei, Drei, Eins, Zwei, Drei, întotdeauna valsuri. Și cam am impresia că mereu aceleași. Că e mereu Johann Strauss, că e Lehar, compozitori importanți, dar nu foarte importanți. Este Viena, a intrat în capul oamenilor și fiecare vrea să fie măcar o dată prezent la acele concerte. În special românașii noștri, cum să spun, cei mai înstăriți, fără să fac acum nominalizări. Rugămințile lor la mine sunt mereu, până în ziua de astăzi: "Mai este loc, vă rog? Puteți să îmi faceți rost de două bilete? Ah, Concert de Anul Nou costă cât costă...” - "De ce vreți să mergeți?” - "Ah, păi nu știți.. Odată, Sala de Aur...”, deși ei habar nu au ce e Sala aia de Aur. "La Sala de Aur, să fim și noi prezenți”.

"Vor să fie și văzuți tovarășii noștri"

Vor să fie și văzuți tovarășii noștri, pentru că e filmat acolo și mai filmează și publicul. Biletele sunt foarte scumpe - mii de euro. Acesta e concertul de Anul Nou, foarte neimportant. Până la o anumită dată, le-a dirijat întotdeauna violonistul Boskovsky. Mai cânta și la vioară și mai și dirija. Și a fost totul perfect.  Între timp, de când a venit Lorin Maazel, directorul Operei, a dirijat el. Și acum dirijează în fiecare an alt dirijor. Marea așteptare este anunțul - cine e dirijorul anului viitor. Aceasta e toată povestea", a spus Ioan Holender, în podcastul Avangarda, cu Ionuț Vulpescu.

Vezi și: "Una din marile rușini ale Festivalului Enescu". Ioan Holender, mâhnit: Trebuie să fie o prezență permanentă! La Salzburg s-a făcut

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News