De unde vine șocul masiv din economie și de ce băncile centrale nu pot interveni în forță. Dăianu (CF) explică costul insuportabil al unei dezinflații rapide
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a explicat de ce băncile centrale nu pot lupta cu aceeași forță pentru anularea șocului masiv din economie.
”Băncile centrale nu pot lupta cu eficacitate în anularea impactului unui şoc masiv pe latura ofertei, de magnitudinea şi natura celui energetic. Şi totuşi, băncile centrale au de combătut expectaţii inflaţioniste, iar aici demersul devine foarte complicat, fiindcă ele nu pot sugruma inflaţia înaltă după vrere. Băncile centrale trebuie să facă ceva, chiar dacă rezultatele nu pot fi imediate şi spectaculoase. Persistenţa inflaţiei înalte poate antrena spirala salarii-preţuri, în condiţiile efectelor distribuţionale ample provocate de şocul energetic, al creşterii costului vieţii. Din păcate, nu există un reţetar verificat în lupta contra inflaţiei într-un mediu stagflaţionist. Dezirabil este ca politicile fiscale să nu fie expansioniste când cele monetare se întăresc.; măsurile s-ar bate cap în cap”, afirmă Daniel Dăianu.
Nu e la fel ca orice criză, ci o criză în vreme de război
Economistul consideră că politici fiscale foarte restrictive nu pot fi aplicate în vremuri de război - precum în anii din urmă, lupta contra pandemiei fiind ca un război sui generis. El a punctat că deficite bugetare mari, sau tot mai mari, sunt periculoase, chiar pentru ţări care emit monedă de rezervă.
"De aceea, trebuia să fie lămurite condiţii pentru a repune datorii publice pe traiectorii sustenabile, în condiţii de flexibilitate în abordare, de pragmatism. Reforma regulilor fiscale în UE (unde sunt state membre cu datorii publice sunt mult peste 100% din PIB) urmăreşte acest scop. România, deşi are o datorie publică în jur de 50% din PIB, are deficit structural mare (peste 6% din PIB) şi niveluri foarte joase ale veniturilor fiscale/bugetare. De aceea, chestiunea fiscală/bugetară este acută şi la noi”, a scris Dăianu.
El afirmă că datorii publice şi private sunt la niveluri mult crescute în ţări dezvoltate şi economii emergente, iar înăsprirea condiţiile monetare (rate de politică monetară în creştere) pun guverne în faţa unor mari dileme şi alegeri de politică economică foarte dificile.
Citește continuarea pe RadioDCNews.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
