Prin cel mai recent anunţ făcut de liderul de la Kremlin, se confirmă că "Rusia foloseşte doctrina descurajării nucleare, o formă de şantaj pentru a opri sprijinul Occidentului pentru Ucraina", după cum remarcă analistul politic prof. univ. Silviu Nate.
Haosul pare să se fi instalat în Rusia din primele minute după ce Vladimir Putin a decretat mobilizarea parțială. Mulți ruși s-au bătut pe bilete de avion, epuizate pentru ziua în curs și următoarele două în doar câteva minute. Alții s-au mobilizat pentru proteste și au înaintat petiții anti-mobilizare, dând de furcă poliției care a început să ia măsuri pentru înăbușirea manifestațiilor. Cetățenii vizați de mobilizare nu au voie să își părăsească localitatea de reședință fără permisie militară și în niciun caz țara și circulă informații că o mobilizare masivă se face în rândul cadrelor medicale. Sunt însă și voci care susțin că doar mobilizarea generală ar permite interdicția de a părăsi țara, iar faptul că e aplicată în cazul celei parțiale e un nou abuz al Kremlinului.
"O treime din armata activă pe care Putin a dorit să o utilizeze în Ucraina nu mai este în funcţiune. Şi atunci, practic, el se confruntă cu nişte măsuri nepopulare care, într-o oarecare măsură, agită şi mai mult societatea. Pe această nemulţumire se aşează şi valul de sancţiuni care pun Rusia în izolare economică dar şi izolare politică" este remarca lui Silviu Nate, profesor în cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, care a avut o intervenţie televizată pe Digi24.
Manifestaţii şi proteste puternice se desfăşoară deja în 43 de oraşe din Rusia. Varianta la care au apelat cei mai mulţi este fuga. Ruşii plănuiesc să părăsească ţara pentru a nu merge la război. Cozi kilometrice pot fi deja văzute la graniţa cu Finlanda. Lituania s-a exprimat deja: Nu vom primi cetăţeni ruşi în ţara noastră. Pe de altă parte, nu este exclus ca ruşii care fug de mobilizare să primească vize de Germania. Pe marginea acestui tablou, prof. univ. de studii de securitate, Silviu Nate, a făcut următoarele observaţii: "Cetăţenii ruşi care sunt conştienţi şi nu sunt spălaţi pe creier de propaganda rusă realizează faptul că nu pot să devină carne de tun pentru un obiectiv politic delirant pe care Putin doreşte să-l susţină cu orice preţ. Şi cred că s-a creat această conştiinţă socială în Federaţia Rusă. Prin acest război, Rusia a încercat să-şi apropie ţările din lumea a III-a şi, practic, să obţină un soi de primat, adică un ascendent în relaţiile internaţionale prin dependenţa aceasta alimentară. Trebuie să avem în vedere că şi Federaţia Rusă este mare exportator de cereale, nu doar Ucraina. Acest efort al lui Vladimir Putin îl plasează într-un grup al unor state care nu mai au suport popular. Practic, observăm o izolare a Federaţiei Ruse. Chiar şi cele mai apropiate state de Rusia au făcut un pas în lateral şi acest lucru a fost extrem de vizibil săptămâna trecută în cadrul Summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai care a avut loc în Uzbekistan."
Fără doar şi poate, retragerea grăbită a trupelor ruse de săptămâna trecută din părți ale unei regiuni de nord-est Ucrainei pe care au ocupat-o la începutul războiului, împreună cu rarele rezerve publice exprimate de aliații cheie, au subliniat provocările cu care se confruntă Putin pe toate fronturile. Atât China, cât și India au menținut legături puternice cu Rusia și au căutat să rămână neutre în privința Ucrainei. Dar summitul Organizației de la Shanghai desfășurat la sfârșitul săptămânii în Uzbekistan aruncă o umbră asupra lui Putin care sperase că reuniunea îl va readuce în prim-plan și va arăta că nu este atât de izolat la nivel internațional, aşa cum informează şi Agerpres.
Imaginea de la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, din Uzbekistan, care a atras atenția, viralizându-se pe rețelele sociale și în media, este cea în care Putin a fost așezat, înghesuit, pe canapea la o masă în capul căreia trona dominant Recep Erdogan, președintele Turciei. Putin a fost așezat pe laterală, pe o canapea pe care o împărțea cu aliatul său din războiul împotriva Ucrainei, președintele Belarusului Aleksandr Lukașenko, și cu președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon. Putin stă la mijloc, între ei, într-o poziție oarecum incomodă și vizibil stânjenit de situație.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu