Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 18 octombrie decizia în cazul recursurile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind împotriva hotărârii din iunie a Tribunalului Bucureşti de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica.
Magistrații Curții de Apel Bucureşti a amânat din nou decizia în acest dosar, până în 18 octombrie, din cauza imposibilităţii de constituire a completului de judecată, datorată faptului că unul dintre judecători este bolnav.
Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind au atacat cu recurs hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti la 20 iunie.
"Decizia Tribunalului Bucureşti de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica este criticată în principal pe considerente de ordin procedural, dar se încearcă şi acreditarea ideii că societatea nu ar fi în insolvenţă şi că scopul deschiderii procedurii ar fi fost doar denunţarea contractelor încheiate cu «băieţii deştepţi». Aceste susţineri sunt contrazise de concluziile raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor insolvenţei Hidroelectrica întocmit de administratorul judiciar Euro Insol şi de tabelul preliminar al reanţelor, în care sunt înregistraţi 381de creditori cu o valoare totală a creanţelor solicitate de 5,49 miliarde lei, din care 3,5 miliarde lei admise, 800 milioane lei admise sub condiţie şi 1,1 miliarde lei respinse", arăta Euro Insol, administratorul judidiciar al Hidroelectrica, într-un comunicat de presă.
Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie sunt subsidiare ale traderului elveţian de energie Alpiq.
Raportul reprezintă o radiografie detaliată a evoluţiei societăţii în ultimii 3 ani şi identifică nouă cauze care au generat insolvenţa Hidroelectrica: contractele de furnizare energie electrică către "băieţii deştepţi", cumpărarea de energie electrică de la producătorii termo şi revânzarea acesteia sub preţul de achiziţie, creşterea preţului apei uzinate de peste 4 ori într-un singur an, contracte păguboase de mentenanţă încheiate cu Hidroservurile, managementul defectuos, seceta prelungită, nesustenabilitatea contractului colectiv de muncă raportată la indicatorii economico-financiari ai societăţii, vânzarea de energie electrică în piaţa reglementată sub preţul de cost şi derularea unor proiecte de investiţii cu componentă energetică secundară. Aceste cauze au provocat doar în ultimii ani pierderi pentru Hidroelectrica de peste 2 miliarde euro.
"Pe semnătura mai multor miniştri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziţioneze energie electrică la preţul de 234, 250 de lei (pe MWh - n.r), pentru ca ulterior să o vândă băieţilor deştepţi la 130 de lei sau în piaţa reglementată la 189 de lei. Ne mai mirăm cum a ajuns Hidroelectrica în insolvenţă, să înregistreze la 20 iunie 2012 datorii de peste 1 milliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei? Este o consecinţă a acestei politici nesăbuite de a trage din toate părţile în Hidroelectrica", a dclarat Remus Borza, şeful firmei Euro Insol.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu