Decizia României de a bloca aderarea Serbiei la candidatura UE, criticată la nivel european

Decizia României de a se opune acordării statutului de ţară candidată la UE Serbiei ar putea avea legătură cu dorinţa sa de a adera la Schengen, dorind astfel să arate Olandei cât de serioasă este în această privinţă, comentează publicaţia electronică EUObserver.

România a generat confuzie marţi, cerând în ultima clipă garanţii privind drepturile minorităţii vlahe din Serbia, pentru a fi de acord cu statutul acesteia de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Insistenţa României i-a luat prin surprindere marţi pe partenerii săi din UE, având în vedere că până acum nu a făcut caz de acest subiect, iar Comisia Europeană nu a identificat probleme serioase în rapoartele sale anuale privind Serbia, scrie EUObserver.

Teoria predominantă este că România voia să arate Olandei cât de serioasă este în privinţa Spaţiului Schengen. România spera să adere la Schengen anul trecut, după ce a îndeplinit criteriile tehnice, dar Olanda s-a opus din motive de corupţie. La rândul său, Olanda a investit mult în demersurile Serbiei de aderare la UE, asigurându-se în 2011 că Belgradul îi predă pe principalii acuzaţi de crime de război Tribunalului Penal Internaţional de la Haga.

Alţi diplomaţi şi oficiali au declarat însă că problema Schengen era vizibilă. "A fost despre Olanda şi aderarea la Schengen. Românii nu au spus astăzi nimic de genul acesta în mod public, dar au existat unul sau două mici comentarii despre asta (la reuniunea miniştrilor de Externe de luni). Este cu siguranţă o parte a motivului", a declarat un diplomat european pentru EUObserver.

Şeful Consiliului vlahilor din Serbia critică poziţia României faţă de această minoritate

Radiţa Dragojevici, preşedintele Consiliului naţional al vlahilor din Serbia,  a declarat că "nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români".

Statutul unei dintre cele aproximativ 20 de minorităţile etnice din Serbia - vlahii, care locuiesc în estul ţării, la graniţa cu România - a ajuns recent în lumina reflectoarelor, după ce Bucureştiul l-a adus în discuţie la reuniunea miniştrilor de externe europeni.

Consiliul Afaceri Generale a recomandat marţi acordarea statutului de țară candidată Serbiei, fără a lua o decizie formală, ca urmare a blocajului României. Decizia finală urmează să fie luată la Consiliul European din 1 și 2 martie.

Dragojevici a spus că România "nu poate da ultimatumuri Serbiei" în acest dosar din două motive: vlahii nu se simt privaţi de drepturi în Serbia, iar Belgradul recunoaşte atât minoritatea etnică vlahă, cât şi cea română.

El a precizat că recensământul din 2002 a arătat că în Serbia trăiesc circa 31.000 de etnici români şi circa 40.000 de vlahi.

"În pofida similarităţilor, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România ţara maternă, vlahii consideră Serbia. Nu avem obiecţii, dar nici vreo bază să ne orientăm spre România şi nici România nu are nicio bază să facă cereri în numele nostru", a subliniat Dragojevici.

Potrivit lui, "un grup nemulţumit din comunitatea vlahă crede că limba sa este româna" şi aceştia sunt cei care "au creat problema, apelând la autorităţile din România".

În aceste condiţii, Bucureştiul a cerut ca vlahii să fie eliminaţi ca opţiune la recensământ - cu alte cuvinte ca toţi membrii comunităţii vlahe să fie obligaţi să se declare fie români, fie vlahi-români, potrivit lui Dragojevici. "Vlahii nu sunt pregătiţi să accepte acest lucru", a adăugat el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News