Decizia Ucrainei de a interzice biserica legată de Moscova stârnește reacții de furie în Rusia

Vorbind în spatele zidurilor albe și groase ale vechii Mănăstiri Danilov din Moscova, arhipăstorul Igor Yakimchuk este categoric: oamenilor nu trebuie să li se interzică să se roage în ramura aleasă a creștinismului ortodox răsăritean.

Vorbește calm, dar Yakimchuk este unul dintre numeroșii creștini ortodocși din Rusia care sunt furioși din cauza unei legi adoptate de Kiev în august, care vizează o biserică ortodoxă legată de Rusia, care a dominat mult timp viața religioasă din Ucraina.

Administrația președintelui Volodimir Zelenski acuză Biserica Ortodoxă Ucraineană (UOC) de răspândirea propagandei pro-ruse în timp de război și de găzduirea spionilor, acuzații pe care le neagă.

Conform legii, Biserica Ortodoxă Rusă a fost interzisă pe teritoriul ucrainean, iar o comisie guvernamentală a fost însărcinată cu întocmirea unei liste de organizații „afiliate” - printre care se așteaptă să se afle și UOC - ale căror activități vor fi de asemenea interzise.

„În secolul XXI, în centrul Europei, milioane de oameni sunt privați de drepturile lor civile de bază”, a declarat Yakimchuk, purtând o togă neagră și o cruce ortodoxă mare în jurul gâtului, într-un interviu pentru Reuters.

Divizarea ierarhiilor ortodoxe

„Pentru că ce înseamnă să interzici o biserică, care este cea mai mare confesiune religioasă din Ucraina, indiferent cât de mult ar dori actualele autorități ucrainene să minimalizeze amploarea acesteia? Toată lumea înțelege foarte bine că este imposibil să interzici oamenilor să se roage”, a mai spus Yakimchuk.

Se contestă dacă UOC mai are urmașii de odinioară. Biserica Ortodoxă a Ucrainei (OUC), care a fost înființată după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 pentru a fi complet independentă de Moscova, și-a văzut popularitatea crescând rapid de când președintele Vladimir Putin și-a trimis forțele în Ucraina în 2022.

Autoritățile ucrainene au lansat zeci de proceduri penale, inclusiv acuzații de trădare, împotriva a zeci de clerici ai acesteia. Cel puțin unul a fost trimis în Rusia ca parte a unui schimb de prizonieri.

Cu toate acestea, denunțarea de către Yakimchuk a ceea ce el numește „anarhie absolută” în Ucraina reflectă modul în care războiul de aproape 32 de luni - pe care Moscova îl numește „operațiune militară specială” - a divizat ierarhiile ortodoxe din cele două țări, chiar dacă toate aderă la creștinismul ortodox oriental.

UOC a încercat să se distanțeze de Moscova odată cu începerea războiului, condamnând acțiunile Rusiei și eliminând din denumirea sa referirile la „Patriarhia Moscovei”.

Însă aceste încercări au provocat furia clericilor de la Moscova, care au sprijinit ceea ce ei consideră a fi „războiul sfânt” al Rusiei în Ucraina împotriva influenței în expansiune a ceea ce ei consideră a fi un Occident decadent și fără Dumnezeu. De asemenea, eforturile UOC nu au reușit să liniștească îngrijorările Kievului cu privire la activitățile și loialitatea bisericii.

Procesul de închidere a operațiunilor UOC în Ucraina - pe care un deputat ucrainean l-a numit „curățare” - va fi probabil îndelungat și va implica bătălii în instanță, dar zilele bisericii par numărate. Unele sondaje de opinie sugerează că mai mult de 80% dintre ucraineni nu au încredere în UOC.

Kremlinul, care a forjat legături strânse cu Biserica Ortodoxă Rusă, a descris noua lege ucraineană drept „un atac deschis la adresa libertății religioase”.

Poziția unui preot ortodox rus

Un preot ortodox rus din Sankt Petersburg, Leonid Trofimuk, a calificat acțiunea Ucrainei drept „satanism” și a comparat-o cu represiunea religiei de către stat din era sovietică.

„Secolul 20 este în spatele nostru. Am văzut persecuția bisericii în acea perioadă, dar nu am crezut că va exista acest tip de persecuție care are loc acum în Ucraina”, a spus el.

De asemenea, credincioșii ruși obișnuiți intervievați de Reuters și-au exprimat îngrijorarea.

„Există un fel de politizare totală a chestiunilor de credință. Mi-aș dori ca bunul simț să prevaleze și comunitatea internațională să acorde în sfârșit atenție”, a declarat Serghei, un rezident din Sankt Petersburg.

Criticile sale la adresa mișcărilor Kievului au fost reluate de credincioșii care părăseau o biserică aurită aflată la mai mult de 1448 km distanță, în sud, în Mariupol, un oraș-port ucrainean cucerit de forțele ruse în 2022 după un asediu îndelungat.

„Este greșit, nu ar trebui să faceți astfel de lucruri. Cum poate el (Zelenski) să interfereze cu credința în Dumnezeu? Aceasta nu este o problemă de stat”, a declarat Olga, o locuitoare din Mariupol care purta o eșarfă pe cap.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News