Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei.
Publicitate
'În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1 şi 2 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei sunt neconstituţionale', se arată în minuta deciziei. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost transmisă de şeful statului către CCR pe 1 aprilie. 'Ţinând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528/17 iulie 2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 676 din 3 august 2018) şi având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare şi excedează limitelor deciziei menţionate, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie', susţine Klaus Iohannis în sesizare, precizând că Parlamentul i-a transmis această lege în vederea promulgării pe 23 martie.
Şeful statului menţionează în sesizare că decizia CCR a avut ca efect redeschiderea procedurii de reexaminare a legii de către Parlament pentru punerea de acord a prevederilor neconstituţionale cu decizia instanţei constituţionale.
'Ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528/2018, Parlamentul a eliminat unele texte, a adăugat unele noi şi a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate şi, în mod evident, contrar soluţiei dispuse de către instanţa constituţională. Examinând legea adoptată de Parlament în forma retrimisă la promulgare, reiese că anumite texte din legea critică au fost eliminate, deşi acestea au fost declarate constituţionale, altele au fost modificate, deşi acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate, iar altele au fost introduse fără ca acestea să aibă vreo legătură cu forma iniţială a legii sau să se fi regăsit în conţinutul său, aşa cum aceasta a fost supusă controlului de constituţionalitate', arată Iohannis în sesizare.
Şeful statului precizează că în varianta iniţială legea prevedea că centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale se organizează cu personalitate juridică, iar forma retransmisă la promulgare stabileşte că acestea sunt persoane juridice. El arată că Parlamentul a eliminat sintagma 'structură' din textul referitor la această prevedere, menţionând că legislativul nu avea deschisă calea reexaminării acestor dispoziţii.
Preşedintele Iohannis indică faptul că lipsesc unele prevederi asupra cărora CCR a decis că sunt constituţionale, respectiv cele de la art. I pct. 1 referitoare la modificarea art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011. În acest caz, şeful statului spune că Parlamentul şi-a depăşit limitele reexaminării. 'Considerăm că, în acest mod, legea a fost adoptată cu ignorarea celor statuate prin Decizia nr. 528/2018 şi prin jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, înfrângând în acest mod voinţa instanţei de contencios constituţional. Astfel, legea s-a adoptat prin înlăturarea efectului deciziei instanţei constituţionale, care este unul obligatoriu, inclusiv pentru legiuitor.
Considerentele şi dispoziţiile obligatorii ale deciziilor Curţii Constituţionale se impun cu aceeaşi forţă juridică tuturor subiectelor de drept. De aceea, ţinând cont de aceste argumente, cât şi de cele anterior expuse, considerăm că legea criticată a fost adoptată şi cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie', spune şeful statului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu