Premierul ungar Viktor Orban a atacat vineri Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), spunând că este 'absurd' verdictul acesteia prin care a cerut ca guvernul de la Budapesta să ofere despăgubiri unor solicitanți de azil, scrie DPA potrivit Agerpres.
"Întreaga situație este absurdă și de neînțeles", a declarat Orban, adeptul unei politici antiimigrație, la postul național de radio. "O țară este amendată pentru că își respectă legile", a adăugat el.
CEDO a condamnat marți Ungaria pentru că a expulzat în 2015 în Serbia doi solicitanți de azil originari din Bangladesh, după ce i-a ținut timp de peste trei săptămâni într-o zonă de tranzit. Instanța de la Strasbourg a decis că Ungaria trebuie să le plătească celor doi despăgubiri de câte 10.000 de euro.
Orban a spus că verdictul îi ajută de fapt pe "traficanți, pe birocrații de la Bruxelles și organizațiile finanțate din străinătate", făcând referire la filiala din Ungaria a Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului care i-a reprezentant pe cei doi solicitanți de azil din Bangladesh la Strasbourg.
Din Grecia spre Ungaria
Reclamanții au ajuns pe teritoriul Ungariei în septembrie 2015, din Grecia, după ce au folosit ruta balcanică. La sosire, cei doi bărbați au solicitat azil, dar autoritățile i-au plasat într-o zonă închisă și păzită creată la granița cu Serbia.
După 23 de zile petrecute în această zonă de tranzit, cei doi au fost retrimiși în Serbia, țară considerată drept sigură.
CEDO a apreciat că plasarea celor doi solicitanți de azi într-o zonă închisă unde nici măcar avocatul lor nu avea acces a reprezentant nu numai privare de libertate, ci și o negare a posibilității de a face recurs la decizia de expulzare.
Curtea a subliniat și că plasarea Serbiei de către Ungaria pe lista țărilor sigure, în iulie 2015, este "îngrijorătoare", în condițiile în care Înaltul Comisariat pentru Refugiați al ONU și-a exprimat în 2016 rezervele față de expulzările în Serbia.
În cazul celor doi cetățeni din Bangladesh, CEDO a apreciat că procedurile aplicate de partea ungară "nu le-au acordat protecția necesară față de riscul real de a fi suspuși unor tratamente inumane și degradante".
Instanța a luat în calcul și faptul că unul dintre cei doi solicitanți de azil a fost interogat într-o limbă pe care nu o cunoștea, iar niciunul dintre ei nu a primit informații în scris, cu toate că nu știu să citească.
[citesti si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu