Decizie CEDO pentru autorul atentatului de la Liceul ''Jean Monnet''

Autorul atentatului cu grenadă din anul 2002 de la Liceul "Jean Monnet" din Bucureşti, Dragoş Ciupercescu, a obţinut câştig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în urma plângerii în care a reclamat condiţiile de detenţie din închisorile româneşti, conform verdictului comunicat marţi de instanţa europeană.

Dragoş Ciupercescu a fost militar angajat pe bază de contract în Ministerul Apărării Naţionale, în perioada 6 ianuarie 1997 - 1 martie 1999, când i s-a desfăcut contractul de muncă. În noaptea de 10 spre 11 august 2002, el a sustras din depozitul de muniţii al UM 01348 Bucureşti şapte grenade de mână defensive, tip F1, zece focoase destinate acestui tip de muniţie şi 144 de cartuşe calibrul 7,65 mm.

La 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat una din grenadele furate pe trotuarul din faţa Liceului Jean Monnet din Capitală, rănind cinci elevi şi distrugând bunuri materiale. La 14 martie 2003, el a amplasat o altă grenadă pe o alee din Parcul Cişmigiu, ulterior cerând bani autorităţilor pentru a pune capăt acestor acţiuni. A fost arestat la 24 martie 2003, iar în februarie 2007 a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 18 ani de închisoare.

Ce a denunțat deținutul

Ciupercescu a fost deţinut în mai multe închisori, până când a fost eliberat condiţionat în 2016. În acest timp el s-a plâns judecătorului de condiţiile de detenţie din închisorile Giurgiu şi Jilava, denunţând în special supraaglomerarea penitenciarelor şi lipsa încălzirii. Judecătorul român i-a dat câştig de cauză, dar fără acordarea vreunei despăgubiri, şi în martie 2015 a fost mutat într-o celulă a închisorii Jilava unde dispunea de mai mult spaţiu personal.

Condamnatul a mai reclamat că a fost expus fumului de ţigară în timpul deplasărilor la tribunal, când se afla în arest preventiv, sau că a primit îngrijiri stomatologice necorespunzătoare ori că nu a putut comunica pe internet cu soţia sa care se afla în Italia. În opinia lui Ciupercescu, obligaţia de a comunica autorităţilor penitenciare toate numerele de telefon pe care dorea să le apeleze constituie o încălcare a confidenţialităţii comunicaţiilor.

Instanţa românească a respins aceste toate aceste plângeri, cu excepţia celei privind imposibilitatea comunicării pe internet, pentru care a apreciat că a existat o încălcare a drepturilor din cauza lipsei regulilor în materie.

Prin urmare, invocând mai ales articolul 3 (interzicerea tratamentelor inumane şi degradante) a Convenţiei europene a drepturilor omului, Ciupercescu a reclamat la CEDO condiţiile în care a fost deţinut.

Conform verdictului său, instanţa europeană a admis încălcarea acestui articol în ce priveşte condiţiile materiale în care deţinutul a stat în închisorile Giurgiu şi Jilava între 24 iulie 2012 şi 23 martie 2015 şi a dispus să-i fie acordată acestuia suma de 3.000 de euro ca prejudiciu moral.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News