Declarația de avere a lui Vladimir Putin, publicată de Comisia Electorală a Rusiei

Documentul, considerat de interes public pentru candidații la alegerile prezidențiale, dezvăluie detalii surprinzătoare despre averea liderului rus.

Potrivit declarației, Putin a declarat venituri totale de 67.591.875 de ruble (aproximativ 748.000 de dolari) în perioada 2018-2022. Aceste venituri provin din diverse surse, inclusiv salariu, venituri din depozite bancare, pensii militare și obișnuite, precum și din vânzarea unei proprietăți.

Printre bunurile personale ale lui Putin se numără un apartament de 77 de metri pătrați și un garaj de 18 metri pătrați în orașul său natal, Sankt Petersburg. De asemenea, el deține trei autoturisme, printre care două modele Gaz M21 produse în anii 1960 și o Lada Niva din 2009, împreună cu o remorcă Skif din 1987.

Interesant este faptul că Putin a afirmat că nu deține nici măcar un milion de dolari în conturile sale bancare, dar în ultimii 6 ani și-a crescut economiile de aproape patru ori, ajungând la suma de 54,4 milioane de ruble (aproximativ 602.000 de dolari).

Declarația de avere vine în contextul în care se speculează că Putin ar fi cel mai bogat om din Rusia și chiar din lume. Deși în documentele oficiale declară o avere modestă, se crede că el controlează un vast imperiu financiar prin intermediul unor interpuși loiali și oameni de afaceri apropiați Kremlinului.

Un rol crucial în gestionarea averii lui Putin ar avea-o Alina Kabaeva, presupusa sa amantă, însă aceasta a fost sancționată de mai multe țări occidentale după începerea invaziei din Ucraina.

Cu toate acestea, estimările privind averea reală a lui Putin sunt dificil de verificat independent și ar trebui tratate cu prudență. Deși documentele oficiale oferă o imagine parțială, există încă multe necunoscute în ceea ce privește averea și afacerile președintelui rus.

Cine sunt contracandidații de fațadă ai lui Vladimir Putin

Alegerile prezidențiale din Rusia, programate pentru 17 martie, se apropie cu pași repezi, iar atmosfera din Rusia este tensionată, deși perspectivele unei surprize sunt minime. 

Comisia Electorală Centrală de la Moscova a înregistrat până acum patru candidați, iar analiza acestora dezvăluie un peisaj electoral dominat de Vladimir Putin, cu o concurență care pare mai degrabă de formă decât reală.

Putin, aflat la conducerea Rusiei din 2000, cu o scurtă pauză în perioada 2008-2012 când a fost înlocuit de Dmitri Medvedev, a primit luni, 29 ianuarie, carnetul de candidat, chiar dacă concurează ca independent. Cu toate acestea, partidul de guvernământ, „Rusia Unită”, îl susține, alături de alte formațiuni politice, cum ar fi „Rusia Justă - Pentru Adevăr”, „Partidul Pensionarilor” și „Partidul Cauzei”.

Cei trei alți candidați înregistrați sunt mai degrabă figuri periferice în politica rusă, susținând în mare parte politica externă agresivă a Rusiei în Ucraina, ceea ce i-a inclus pe toți pe lista sancțiunilor internaționale.

În timp ce Vladimir Putin pare să fie sigur de victorie, contextul social și politic din Rusia nu este lipsit de tensiuni. Protestele femeilor care cer întoarcerea acasă a rudelor mobilizate în Ucraina și emigrarea a aproximativ un milion de cetățeni ruși sunt doar câteva dintre semnele unei nemulțumiri crescânde față de politica actuală.

Primul candidat înregistrat, Vladislav Davankov, reprezentant al formațiunii „Oameni Noi”, s-a confruntat cu sancțiuni occidentale din cauza susținerii politicii ruse în Ucraina. În același timp, Leonid Sluțki, deputat în Duma de Stat și lider al Partidului Liberal Democrat din Rusia, a fost implicat într-un scandal de hărțuire sexuală în trecut, dar acest lucru nu pare să îi afecteze candidatura.

Nicolai Haritonov, reprezentant al Partidului Comunist, este un alt candidat înregistrat, cu o lungă carieră în politică și cu poziții conservatoare.

Cu toate acestea, privirile sunt îndreptate către Boris Nadejdin, posibilul contracandidat al lui Putin. Deși există îndoieli cu privire la înregistrarea sa de către Comisia Electorală Centrală, Nadejdin, susținător al opoziției anti-război, ar putea oferi o alternativă reală într-un peisaj politic dominat de Putin.

Chiar dacă anumite candidaturi au fost respinse, precum cea a jurnalistei Ecaterina Dunțova, care a fost eliminată din cursă din motive formale, tensiunea și interesul rămân ridicate înaintea scrutinului prezidențial care va stabili direcția Rusiei pentru următoarea deceniu.

Indiferent cine va fi ales în funcția de președinte al Rusiei, un lucru este sigur: viitorul politic și social al acestei țări va fi marcat de această alegere, având implicații pe termen lung pentru întreaga regiune și relațiile internaționale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News