Declaraţii la începutul şedinţei de Guvern. Proiectele de mediu şi digitalizarea, pe masa discuţiilor

"Doresc să începem şedinţa de guvern prin a sublinia că în şedinţele precedente am adus la cunoştinţă o serie de date economice cu care am încheiat anul 2022. Ceea ce doresc să subliniez în momentul de faţă este că atunci când ne-am asumat în coaliţie acest guvern, ne-am angajat să găsim soluţii pentru tot ceea ce înseamnă nevoile şi aşteptările cetăţenilor şi totodată să găsim soluţii pentru ceea ce înseamnă sprijinirea mediului de afaceri, astfel încât economia ţării noastre să poată să reziste tuturor acestor situaţii deloc uşoare şi să facem în aşa fel încât să reuşim să avem creştere economică, ceea ce s-a întâmplat. Totuşi la nivelul Guvernului, pentru că încă suntem la început de an, avem responsabilitatea să menţinem acelaşi ritm de lucru şi să facem tot ceea ce depinde de noi astfel încât soluţiile pe care le găsim la nivelul administraţiei, la nivelul instituţiilor publice să vină într-adevăr în sprijinul cetăţenilor, în beneficiul cetăţenilor şi, desigur, în beneficiul tuturor structurilor care pot să aducă plus valoare economiei româneşti. Avem o serie întreagă de activităţi planificate pentru a continua dialogul şi colaborarea cu mediul asociativ, cu mediul de afaceri.

Vă rog foarte mult să menţineţi coerenţa acestor activităţi şi să intensificăm, acolo unde este necesar, dialogul şi activitatea, pentru a avea soluţii cât mai concrete în acest sens. Una dintre problemele importante şi obiectivele asumate la nivelul Guvernului este cea legată de gestionare a crizei energetice. Au fost întreprinse o serie de de măsuri, iar una dintre ele este cea care vizează instalarea de panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor individuale. Am discutat cu domnul ministru Tánczos care ar putea să fie măsurile pe care le putem lua la nivelul Guvernului, astfel încât să asigurăm accesul cât mai multor oameni, cât mai multor gospodării, la acest program. Avem fondurile necesare şi în acest sens putem să ridicăm până la trei miliarde de lei suma alocată pentru acest pentru acest proiect şi, în felul acesta, am înţeles că discutăm de aproximativ 150.000 de gospodării care pot să acceseze programul. Domnule ministru, v-aş ruga să ne daţi câteva detalii legate de acest subiect", a punctat Nicolae Ciucă la începutul şedinţei de Guvern.

Ce a declarat Tanczos Barna cu privire la programele de mediu

"Într-adevăr, am făcut demersurile pentru a pregăti bugetul AFM pentru anul 2023. În cadrul acestui buget, din fondurile GES, gaze cu efect de seră, am alocat o sumă de trei miliarde de lei pentru a finanţa programul Fotovoltaice, Casa eficientă fotovoltaic, pentru a ajunge la cel puţin 150.000 de beneficiari în 2023. Anul trecut, în decembrie, am finalizat evaluarea dosarelor depuse. Sunt 40.000 de gospodării care deja beneficiază de o asemenea finanţare şi de la această cifră de 40.000 putem ajunge în 2023 la 150.000 de beneficiari. Pe de-o parte, folosind acest buget minim de trei miliarde de lei. Dar...", a declarat Tanczos Barna.

"Numai puţin! Discutăm de 150.000, excluzându-i pe cei 40.000", a intervenit Nicolae Ciucă.

"Da, în afară de cei 40.000, anul acesta mai încă 150.000 şi, pe de-o parte, folosind bugetul majorat, cât şi procedura simplificată în care reducem la minim numărul de documente necesare pentru aplicanţi. Va fi nevoie de carte de identitate, extras de carte funciară, dovada că persoana beneficiară nu are datorii la stat sau la bugetul local şi, la sfârşitul instalării sistemului fotovoltaic, de certificatul de racordare, calitate de prosumator, practic şi cu aceste trei documente, plus dovada că n-are datorie la stat şi la bugetul local, poate să beneficieze de această finanţare. Preconizăm că pe 15 februarie, până pe 15 februarie, aprobăm bugetul AFM şi în luna martie putem începe programul pentru a sprijini gospodăriile în efortul lor de a deveni independenţi din punct de vedere energie electrică", a mai arătat ministrul.

Premierul cere simplificarea procedurilor

"V-aş ruga, totuşi, să aveţi în vedere ceea ce am discutat şi am asumat la nivelul Guvernului, legat de simplificarea acestor proceduri de evitare a birocraţiei excesive, pentru ca procesul să poată să se deruleze oportun şi să nu mai ajungem ca finalul de an să fie cel în care aglomerăm toate aceste activităţi absolut birocratice şi nefolositoare. Nu ne ajută cu nimic, nici pe noi, nici pe cetăţeni", a intervenit din nou Nicolae Ciucă.

"Da, domnule ministru. Tocmai de aceea îmbunătăţim şi sistemul informatic cu care am lucrat anul trecut, pentru a prelua din sarcina care era pe umerii AFM, prin sisteme, sisteme informatice mai performante. Trebuie să menţionez că, faţă de 2020 când AFM a avut un pic peste 72.000 de beneficiari, anul trecut au apelat peste 200.000 de cetăţeni la sprijin oferit de AFM, prin diverse programe, începând de la sistemul de fotovoltaice, "Rabla" clasică, "Rabla plus la maşini" sau la "Rabla electrocasnic". Deci AFM a devenit o instituţie care oferă sprijin financiar, în această perioadă critică din punct de vedere energetic, la sute de mii de cetăţeni, sute de mii de gospodării", a mai precizat Barna.

Ce se întâmplă cu Rabla

"Aveţi posibilitatea ca până săptămâna viitoare, în şedinţa de guvern, să veniţi cu o informare legată de modul în care putem să continuăm Programul "Rabla" şi dacă există, de asemenea, posibilităţi pentru modificarea în bine a acestor programe", a precizat Ciucă.

"Da, domnule prim-ministru, aşa cum aţi dispus, am început pregătirea programelor "Rabla clasic", "Rabla plus" şi "Rabla local". În cadrul Programului "Rabla clasic", care oferă acel bonus pentru casarea maşinilor vechi şi posibilitatea de cumpărare de maşini clasice, cu motorizare clasică, noi. Avem bugetul pentru a asigura o creştere cu 15% a primei de casare, aşa cum şi dumneavoastră aţi discutat la "Dacia", cu ocazia vizitei pe care aţi efectuat-o. 

Avem bugetul pentru a oferi acest sprijin majorat în 2023. În acelaşi timp, că creştem bugetul pentru maşinile electrice. Conform discuţiilor de acum doi ani, cu producătorii şi importatorii de mărci auto, am stabilit atunci un program care oferă predictibilitate, oferă o evoluţie predictibilă în timp. Am stabilit împreună cu dânşii acum doi ani, pe patru ani, un program care ajută atât sectorul, cât şi cetăţenii, în mod special, pentru schimbarea autoturismelor vechi. Anul trecut s-au constatat evoluţii absolut pozitive pe piaţa auto din România. A crescut numărul de maşini noi înmatriculate, a crescut exponenţial numărul de maşini electrice înmatriculate datorită programelor derulate prin Administraţia Fondului pentru Mediu. S-a redus numărul de maşini second-hand pentru prima dată după foarte mulţi ani. Deci, parcul auto din România se întinereşte şi am putea spune că la sfârşitul anului 2023 bifăm inclusiv obligaţia din PNRR. Ne-am asumat că vom scoate peste 250.000 de maşini vechi din circulaţie. Cred că la sfârşitul anului 2023 deja ţinta pentru '26 va fi atinsă", a concluzionat Tanczos Barna.

Digitalizarea, în linie dreaptă. Sebastian Burduja, despre platforma de cloud guvernamental

"Continuăm proiectul nostru de digitalizare, digitalizare guvernamentală, digitalizarea administraţiei, digitalizare a serviciilor publice. Astăzi avem o hotărâre de Guvern şi o ordonanţă prin care nu facem altceva decât să venim în beneficiul cetăţenilor cu dezvoltarea sistemelor de digitalizare în administraţie. Domnule ministru Burduja, vă rog să ne prezentaţi care sunt elementele principale din conţinutul celor două documente", a spus Nicolae Ciucă.

"Vorbim despre platforma de cloud guvernamental, cea mai importantă investiţie pe care România o desfăşoară în domeniul transformării digitale. O investiţie de peste 560 de milioane de euro fără TVA.

Practic, România deschide multe drumuri, inclusiv la nivel european, reglementând prin această complexă hotărâre de guvern o serie de aspecte. Pe de o parte, cadrul de management şi stocare a datelor în platforma de cloud guvernamental, tipuri de date, ce date pot să meargă în cloud-ul privat guvernamental, ce date pot să meargă în cloud-urile comerciale publice furnizate de companii private, criteriile tehnice privind implementarea, mentenanţa, dezvoltarea cloud-ului privat guvernamental; planul pentru migrarea în cadrul guvernamental şi avem în orizontul anului 2026 30 de instituţii minim care vor fi migrate în acest cloud guvernamental; politica de 'cloud first', iarăşi, România deschide multe.căi la nivel european şi este printre primele ţări care reglementează politica de cloud first. Asta înseamnă că instituţiile publice sunt obligate să recurgă la soluţii compatibile cu sistemul de cloud şi, nu în ultimul rând, normele de jurnalizare a evenimentelor şi accesul la datele cetăţenilor. Practic, am asigurat prin această hotărâre de Guvern, pe de o parte, implementarea cu succes şi la timp a proiectului de cloud guvernamental în termenele stabilite de PNRR, eficientizarea costurilor prin acest proiect, pentru că una este să cumperi la nivel centralizat toate aceste sisteme şi să protejezi datele românilor într-un singur loc şi alta este să fie fragmentate între instituţii, agenţii, ministere, şi nu în ultimul rând, accesul la date şi faptul că, practic, prin tehnologie noi asigurăm o transparenţă deplină. Când datele românilor vor fi accesate, românii vor fi notificaţi, iar jurnalizarea accesului înseamnă că nimeni nu le va putea accesa datele şi să nu lase o urmă. Practic, românii vor şti de câte ori statul le va accesa datele şi vor fi notificaţi în acest sens în timp real", a arătat şi Sebastian Burduja. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News