Tehnologia care permite schimbarea fețelor personajelor dintr-un material video a depășit nivelul glumelor online sau al jocurilor pentru calculator și poate genera mișcări de mase, prin amplificarea conținutului prin rețelele sociale.
Publicitate
Mai nou, softul face-swapping permite chiar și modificarea fundalului, astfel încât oricine poate fi ”pus” să facă orice într-un film care este greu, dacă nu imposibil de deosebit de realitate. De altfel, BBC vorbește chiar de sfârșitul realității, adus de aceste așa numite deep-fakes-uri.
În 1938, regizorul Orson Welles a scos mii de oameni în stradă, difuzând la radio Războiul Lumilor într-o manieră mult prea realistică. Panica din New York, generată de o ficțiune cum a fost invazia extratereștrilor, a demonstrat cât de vulnerabili sunt oamenii la provocările din noile medii de informare-radioul era o invenție proaspătă pe atunci.
Dacă, în secolul trecut, doar statele aveau controlul radioului și televiziunii (sau, în Statele Unite, câteva corporații), astăzi oricine poate să creeze un filmuleț, ca Welles, pe care să îl difuzeze pe Internet. Milioane de conturi false permit unor generatori de emoții (panică, ură etc) să acționeze la adăpostul anonimatului.
Regimul lui Viktor Orban a venit la putere după prăbușirea socialiștilor, a căror imagine a fost aruncată în aer de publicarea unor înregistrări cu premierul Ferenc Gyurcsany, recunoscând că i-a mințit pe alegători. Înregistrările erau reale. Astăzi, un scandal de acest tip nu ar mai avea nevoie de găsirea unor informatori din interior, poate fi fabricat din două taste, din exterior.
Gândiți-vă cum ar fi fost ca în timpul protestelor de la Paris să apară un video cu Macron înjurând Vestele galbene. Până să lămurea dacă e sau nu fake, emoția generată de ceea ce oamenii ”au văzut cu ochii lor” arunca în aer Franța.
Filme cum au fost cele difuzate în 2009, cu Băsescu lovind un copil sau cu Geoană luând o donație cash, ar putea fi produse cu o investiție minimă-câțiva actori și softul de sintetizare a fețelor. Acțiunea nu mai e nevoie să petreacă în realitate, pentru a putea fi înregistrate cu camera ascunsă.
În acest context, rolul presei, în loc să scadă, așa cum se prorocea la începutul erei new-media, crește. De aceea presiunile și atacurile la adresa presei sunt tot mai dure, lipsind cu desăvârșire criticile la adresa influencerilor, a nodurilor de rețea din online. O echipă de 30-40 de oameni este mai dificil de controlat decât un singur om. O organizație media are, pe lângă răspunderea morală, în fața publicului, și răspunderi legale. Economic, nu își permite să încalce norme care ar duce la sancțiuni ce îi afectează difuzarea și veniturile, dacă vrea să mai existe și a doua zi. Google, Facebook, publicitarii, Justiția-sunt multe filtre de control. Influencerii, în schimb, nu riscă decât să-și piardă contul și să fie nevoiți să își creeze altul.
De aceea, cred că scânteia care aprinde combustibilul social, făcătura care va influența alegerile, fake news-ul anului 2019 va fi aruncat pe Internet dintr-un astfel de nod de rețea, de un astfel de influencer.
Mai țineți minte cum a scos oameni din case alerta că vine un cutremur de 10 grade?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu