Deficit bugetar peste limita impusă de UE. Cristian Socol, strategul PSD, întrebări pentru Guvernul Orban

"Ce uită Guvernul actual să spună și văd că nu-i întreabă nimeni. Deficitul bugetar ca armă de propagandă.

Având în vedere argumentele de mai jos, consider că următoarele întrebări sunt pertinente:

1. S-a negociat cu Comisia Europeană invocarea şi acceptarea clauzelor care să menţină deficitul ESA la sub 3% din PIB in 2019? Cât va fi deficitul ESA pentru anul 2019?

2. Fiind acceptat de CE acest proces, s-a gonflat deficitul cash cu tot ceea ce însemna plată urgentă către companii, ca şi cum arieratele ar veni doar dinspre stat către privat? Câţi bani are statul de recuperat de la mediul privat?

3. La rectificarea bugetară s-au acordat miliarde de lei pentru facturi PNDL, rambursări de TVA, despăgubiri ANRP, fonduri de rezervă s.a. S-au făcut verificări analitice pe dosarele de rambursare la TVA, facturi PNDL s.a. Se pot prezenta situaţii exacte? Este acest proces concordant cu principiile prudentei si responsabilității fiscal- bugetare?

4. Dacă erau găuri în buget, de ce nu s-a mai asteptat o lună plata avansurilor pentru anumite achiziții?

5. Cine suportă declarațiile iresponsabile pv situatia bugetară a României (deprecierea consistentă a cursului de schimb, costuri de finanțare mai mari pentru stat,folosirea a cel puțin 600 mil euro din rezerva valutară a Ro pentru stabilizarea cursului de schimb, posibila downgradare din partea agentiilor de rating s.a.)

6. Care sunt actiunile concrete de rationalizare a cheltuielilor și creștere a veniturilor bugetare implementate în luna noiembrie / de implementat în luna decembrie 2019, astfel incat deficitul bugetar să fie cat mai mic? Bonus: Cum a reusit guvernarea de anul trecut să tina deficitul pe cash de la 2,74% din PIB in nov la 2,88% din PIB in dec? Si sa mai trăiască și în 2019? Iar acum, cum a crescut deficitul doar intr -o zi de la 4,1 la 4,4%din PIB?", a scris economistul Cristian Socol pe pagina sa de Facebook. 

Ce argumente are Socol

"Cred că această formulă de deficit s-a negociat cu UE: 4,4% din PIB - 0,8% din PIB - 0,7% din PIB = 2,9% din PIB.

Cum au acceptat si ce interese sunt vă rog să analizati fiecare, că nu e greu. Pentru anul 2019, deficitul bugetar ESA (metodologie CE) - cel care contează - va fi sub 3% din PIB. Acest indicator stă la baza evaluării intrării în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv, impunerea de sancțiuni, măsuri de ajustare s.a.

Cunoașteți că deficitul bugetar din România se calculează pe metodologie CASH și pe metodologie ESA. Probabil că acestea erau cele două registre numite de Ministrul Finanțelor registre duble.

Tehnic, din 4,4% din PIB deficit pe metodologie cash (crescut intentionat în ultima lună și părând a se tinde spre atingerea lui prin inacțiune și lipsă de soluții) se scad 0,8% din PIB cheltuieli pv transferul către pensiile private (se invocă clauza de reforme structurale privind pensiile, cf art 9 din Regulamentul nr 1466/1997) și ch de inzestrare militară de 0,7% din PIB (cheltuieli care au fost făcute - inclusiv ca avans unele dintre ele - și care au intrat pe deficit cash dar care vor intra pe deficit ESA de abia atunci când se va face receptia)", a continuat Cristian Socol. 

Ce poate cere România Comisiei Europene

"România mai are dreptul de a cere Comisiei Europene activarea clauzei de investitii (scoaterea din calculul deficitului a cheltuielilor cu cofinantarea fondurilor europene, făcute din buget) de 0,1-0,2% din PIB, puțin probabil deoarece trebuie justificate condițiile economice defavorabile, ceea ce este dificil în cazul situației macro bune a României.
România a mai beneficiat de aceste derogări în 2014 când a primit activarea clauzei de investitii și în 2016 cand deficitul depasise 3% din PIB dar s-a activat clauza privind reformele structurale.

Comisia Europeană permite utilizarea acestor clauze în mod temporar. "Începând din 2015, patru state membre au optat să facă apel la clauza privind reformele structurale și/sau clauza privind investițiile: Italia, Letonia, Lituania și Finlanda pentru reformele structurale; Italia și Finlanda pentru investiții"", a mai explicat acesta. 

"Deficitul de 4,4 la sută, folositor doar pentru dezbateri interne"

"Ministrul Finantelor vorbeste despre deficit de 4,4% din PIB. Acest deficit este calculat dupa metodologie CASH, adica metodologie nationala. El nu foloseste decat pentru dezbaterile interne.

Comisia Europeană ia în considerare și evaluează deficitul după metodologia ESA (pe angajamente). La acest tip de indicator se referă Criteriul de la Maastricht privind incadrarea unei țări într-un deficit de maximum 3% din PIB", a explicat Socol. 

Ce se întâmplă cu pensiile

"Conform art 9 din Regulamentul CE nr 1466 din 1997 - "Se acordă o atenție specială reformelor sistemului de pensii care introduc un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu, finanțat în întregime. Statele membre care implementează astfel de reforme sunt autorizate să se abată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu sau chiar să se abată de la obiectiv, în condițiile în care devierea reflectă valoarea impactului incremental direct al reformei asupra soldului bugetului general și se menține o marjă adecvată de siguranță față de valoarea de referință a deficitului."

Comisia Europeană permite utilizarea acestor clauze în mod temporar.

'Începând din 2015, patru state membre au optat să facă apel la clauza privind reformele structurale și/sau clauza privind investițiile: Italia, Letonia, Lituania și Finlanda pentru reformele structurale; Italia și Finlanda pentru investiții'", a mai scris strategul PSD. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News