Defrişările ilegale, puţin probabile, spune Tanczos Barna. "Vor ajunge la puşcărie"

"Personal, sunt adeptul soluţiilor digitale, care să ne ofere informaţii în timp real, să avem sisteme care fac diferenţa între activitatea legală şi cea ilegală şi sisteme care nu pun o presiune mare pe cel care trebuie să completeze documente, chiar şi digitale. Din dorinţa de a opri activitatea nelegală nu putem să punem o presiune insuportabilă pe cei care activează şi muncesc în mod legal. Din acest punct de vedere, SUMAL 2.0, în combinaţie cu Inspectorul Pădurii, este un bun exemplu. Poliţia spune deja că eficienţa controalelor a crescut incredibil, pentru că opresc maşinile care sunt anunţate prin 112 şi care, în prealabil, au fost verificate prin Inspectorul Pădurii. Cred că, în momentul de faţă, nu îşi mai permite nimeni să facă defrişări ilegale. Defrişarea, în accepţiunea publicului larg, înseamnă o tăiere la ras pe un versant, unde a dispărut pădurea. Nu cred că, în 2021, cineva mai riscă o asemenea faptă penală, pentru că va ajunge la puşcărie, cu siguranţă. Este din ce în ce mai rău ca aceste cantităţi uriaşe de masă lemnoasă din defrişări să intre în circuitul legal", a subliniat Tanczos, conform Agerpres. 

Tăierea ilegală, în scădere

La finele anului 2019, Comunitatea Forestierilor - Fordaq arăta, la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, că starea pădurilor din România este bună, iar conform Inventarului Forestier Naţional (IFN) se recoltează mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii. În acest sens, o analiză de specialitate întocmită de către aceeaşi organizaţie arăta că cifra de 38,6 milioane de metri cubi încadrată la categoria "volum dispărut" (drain wood) nu a fost explicată, diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice fiind asimilată automat, în mod greşit, tăierilor ilegale.

Primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional s-a desfăşurat în perioada 2008 - 2012, iar în anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013. La ora actuală, în România, suprafaţa forestieră este de 6,9 milioane de hectare, iar volumul de lemn "pe picior" este de 2,2 miliarde de metri cubi, în timp ce cantitatea de lemn recoltat din pădurile României ajunge la la 38,6 milioane metri cubi.

Vodafone România a organizat, miercuri, o conferinţă online în cadrul căreia au fost prezentate planurile companiei în ceea ce priveşte implicarea în protejarea mediului înconjurător şi a pădurilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News