Demisia care a uimit o Românie întreagă: Niciodată în viața mea nu am fost mai umilit decât ca angajat al dumneavoastră

Tânărul a povestit cu lux de amănunte faptul că nu și-a primit salariile întregi, modul în care era tratat de cei din conducere și toate problemele de la job. În tot acest scandal, echipa de la Acuarela a transmis un drept la replică. 

Redăm o parte din scrisoarea lui Răzvan:

Subsemnatul, Popa Răzvan, angajat al S.C. Studio Plastilina S.R.L. în funcția de ajutor de ospătar, declar prin prezenta că urăsc acest loc de muncă. Această atitudine nu ar trebui să fie șocantă pentru dumneavoastră, dragi angajatori, de vreme ce acțiunile dumneavoastră sunt cele care au condus la senzația de vertij-continuu-mamă-doamne-e-oare-adevărat și la senzația de ratare nespusă între gardurile, respectiv pereții Acuarelei, dar am să încerc să fiu puțin mai clar în rândurile care urmează.

(...)

Din aceste douăsprezece salarii, am luat doar șapte salarii întregi și doar cinci au fost însoțite de bonusuri. Măiestria dumneavoastră în aplicarea tehnicilor de „bici pe angajat cu beneficii maxime" a constat cel mai adesea și cel mai surprinzător în acordarea de salariu cu bonus, dar cu penalizarea a 50% din bonus, motivul cel mai adesea invocat fiind „pentru micile neatenții, știi tu care, wink". Ce mijloc bun de a ține niște colectiv în niște șah constant.

(...)

„Ce înseamnă corectitudinea pentru familia Toader?", se poate întreba cineva din afară. Poate că pot să răspund eu, unul din puținii care au avut nenorocul de a petrece niște timp înăuntru. Atenție. Enumerare:

Corectitudine înseamnă să mai faci niște evaziune fiscală după orele douăzeci, când se instalează improbabilitatea unui control de la știți-voi-cine, pentru a mai scăpa de necuratul T.V.A.

Corectitudine înseamnă să angajezi oameni pe statut de voluntar, ca să nu le plătești impozite și ca să-i privească pe ei la ce medic se duc și ce fac fără asigurare. Corectitudine înseamnă să vinzi oamenilor mâncare legal expirată în frigider, dar care de, încă nu miroase, probabil e încă în regulă.

(...)

Regret, dar nu îmi va fi dor niciodată de Acuarela, cu orele suplimentare nerecompensate, dar cu întârzieri penalizate cu 20 de lei, cu diminețile făcute mai vesele de înecarea colectivă a șobolanului ocazional în coșul de gunoi, cu purtarea titlului rezonant de "mutalău" la pofta angajatorului, și cu veșnicele camere de supraveghere. Niciodată în viața mea nu am fost mai umilit decât ca angajat al dumneavoastră, și nu mă refer câtuși de puțin la statutul de a servi la mese.

(...)

La ora la care dumneavoastră citiți acest soi de act, eu nu mai sunt angajatul dumneavoastră, am plecat in miezul zilei lăsându-vă cu toate pe mâini, și probabil sunt într-o altă cafenea, făcând ceva ce nu prea am mai avut timp să fac în ultimele câteva luni — citind o carte isteață.

(...)

Sper din ce a mai rămas din sufletul meu că semnătura de la final este singura de care veți avea nevoie, ca să încheiem în aproape bună regulă conviețuirea asta contractuală, ca să nu fiu nevoit să vă mai privesc pe niciunul dintre voi vreodată, niciodată. Dacă vi se face cumva dor de mine, e în regulă, ar trebui să aveți la degetul de scroll niște 2500 de ore de filmare pe camerele dumneavoastră de încredere. Poate ar dori ele să încerce să servească la aproximativ 60 de mese pe zi, zâmbărețe și pline de răspunsuri, pline de voie bună chiar și după ce au fost penalizate a nu-mai-contează-a-câta-oară, chiar și după ce cel mai de treabă coleg și-a dat demisia nemaiputând înghiți pretențiile dumneavoastră absurde și tratamentul dubios. Dubios e un cuvânt bun pe această hârtie. Sunteți niște dubioși. Îmi cer scuze, dar sunteți niște dubioși mincinoși, manipulatori de primă mână și securiști de talie mijlocie.

Continuarea o puteți găsi aici.

Reacția celor de la Acuarela

Cei de la Acuarela au venit cu un punct de vedere care nu poate fi chiar numit drept la replică. Aceștia nu oferă niciun fel de justificare după scrisoarea lui Răzvan.

"Acuarela si Asociatia Culturala Imbold, in mai putin de trei ani de existenta, au organizat peste 150 de proiecte culturale cu mii de oameni care ne-au trecut pragul sau ne-au vazut in deplasare la Festivalul Anonimul sau Cuca (Cartisoara), Bike Fest, Karpatia Horse Trials.

Am mobilizat prieteni si oameni din echipa la deschiderea Festivalului Imbold Nativ la Palatul Stirbei, Bucuresti Optimixed, AntrenArt cu Dan Perjovschi sau Andi Moisescu, Gradinesco in gradinile Acuarela si Plastilina.

Ne-am facut foarte multi prieteni si parteneri de incredere de-a lungul timpului.

Asa ne privim si angajatii. Ca parteneri pe termen lung, cu care impartim si bune si rele, cu care crestem si ne dezvoltam tot mai mult pe zi ce trece.

Pentru a putea construi acest parteneriat am pus bazele unui sistem de feedback deschis si onest, bi-directional, care credem ca ne ajuta sa rezolvam orice urma de problema sau neintelegere, inca din primele momente.

Totodata, trebuie sa constientizăm cu totii ca lucram intr-un domeniu cu joburi sezoniere, "de trecere" si cu perioade de varf sau de stagnare, care ne afecteaza pe toti, indiferent ca ne numim owner, barman sau ajutor de ospatar.

Tot pe baza acestui parteneriat am gestionat si aceste perioade si este o filosofie de business mai atipica pe care nu o intelege toata lumea.

Invatam din fiecare experienta si cu trecerea timpului vom fi din ce in ce mai buni, astfel ca le multumim tuturor celor care raman alaturi de Acuarela, clienti, angajati, prieteni sau sustinatori ai proiectelor noastre culturale", transmit reprezentații Acuarela, scrie Metropotam.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News