Nu știu cât de viral a fost pe facebook dialogul dintre Denise Rifai și Laura Chiriac, admițând că putem numi dialog ceea ce s-a cosumat între cele două.
Nu stau pe facebook, prefer "actiunea" vorbelor si comentariilor pe facebook, fara ca asta sa insemne ca pe unele dintre ele nu le apreciez. Sigur ca facebookul are si partile lui bune, dincolo de sporovaiala neacoperita de fapte ale unora dispusi doar sa comenteze, sa judece si sa arunce cu noroi in cine apuca. Deci nu pe facebook, ci pe site-urile de stiri am vazut incidentul din emisiunea lui Denise Rifai. Din starea de consternare (ca multe ne e dat sa vedem la televizor...dar parca asta a fost prea din cale afara !), brusc am trecut in cea de lehamite, de greata.
Da, de greata, imi pare rau s-o spun! Este inadmisibil ca un moderator sa aiba o astfel de atitudine, de cautatura (privire, adica...), de ton si de stridente țățești. N-o cunosc personal pe Laura Chiriac, nu stiu ce fel de om e. Nu ma intereseaza viata ei personala, surprinsa de paparazzi. Asta ma poate influenta (sau nu!), cel mult, la vot. Poate nici acolo, pentru ca viata privata a oamenilor nu ma preocupa si nici n-o pot judeca, cu atat mai putin in urma unor stiri de tip can-can.
Dar, in conflictul etalat sub ochii nostri in emisiunea lui Denise Rifai, Laura Chiriac a fost ceea ce se poate numi o victima. Si nu victima unui jurnalist taios, incisiv, care nu-l iarta pe politician (lucru care face parte din meseria noastra, in limitele decentei). Cadidatul Laura Chiriac a fost victima unei moderatoare de tip țață (imi pare rau iar s-o spun !), preocupata sa-i plateasca polițe fostei colege, in virtutea unei evidente antipatii fata de aceasta. Antipatie bazata pe "hainele scumpe si fine", pe sandalele de peste 1000 de euro pe care Laura Chiriac le-ar fi etalat candva? Nu stiu. Asa a parut. Daca e asa, dincolo de faptul ca nu pot decat sa deplang oamenii preocupati de cat de scumpe sunt hainele altora, pot sa le spun, insa (indraznesc!) confratilor de breasla care-si transfera astfel de preocupari in propriile emisiuni, ca asa ceva nu se face ! Nu-si pot stapani umorile, sa se apuce de alta meserie!
[citeste si]
Laura Chiriac nu e, totusi, Elena Udrea, care afisa cu ostentatie haine si genti scumpe, in timp ce ea primea sau, cel putin, facea parte din gasti care vehiculau genti doldora de bani. Laura Chiriac este o jurnalista care a intrat in politica de curand, n-a fost implicata in niciun scandal de coruptie si are, deocamdata, cel putin, "mainile curate". Povestea cu furaciunea sloganului e penibila si ea, expresia "cu mainile curate" a intrat demult in limbajul curent, nu e vreo noua gaselnita !
Denise Rifai ne-a livrat un spectacol jalnic. Oamenii care se uita la noi nu trebuie sa asiste la balacarelile noastre, generate de resentimente personale bazate pe posetute si sandale. Mai c-asteptam ca acusi Denise Rifai sa se stropseasca la invitata, precum refrenul lautaresc: " Lauro, te cunosc dupa sandale !"
Citesc in diferite articole ca cele doua "s-au certat ca la piata". Nu mi s-a parut ca Laura Chiriac s-a certat, ci doar ca s-a aparat. S-a aparat cum a putut, cu un calm admirabil, totusi, in fata tirului si tiradelor moderatoarei. Cum sa raspunzi si sa te explici in fata unui acces de rautate, asezonat cu tonalitati si priviri pe masura ? Laura Chiriac a facut-o, totusi, a raspuns civilizat, s-a explicat mult mai mult decat trebuia si n-a parasit emisiunea. Eu, in locul eu, asta as fi facut. Exista "dialoguri" pe care nu trebuie sa le porti, ai pur si simplu dreptul sa le refuzi. Chiar si in campanie electorala. Atata timp cat abordarea moderatorului e departe de a fi una in acord cu ceea ce trebuie sa fie o emisiune electorala. Ce relevanta are pentru alegatori din ce se intretine primarul ? Daca nu-i ajunge salariul, poate il intretine familia, sotul (sotia), treaba lui ! Treaba noastra e ca el sa fie eficient si corect in exercitarea functiei, atat.
In acest incident, Laura Chiriac a fost invitatul agresat, iar moderatoarea a fost fiara dezlantuita. Dezlantuita, fara miza. Sau cu una atat de penibila, vai !
PS: Nu-mi mai fac demult iluzii asupra solidaritatii de breasla. Goana dupa rating cu orice pret, dorinta de a ne pastra slujba (intr-o piata TV tot mai fragila), de a accede la functii, de a ne pune bine cu sefii si poate si unele carente de educatie ne-au transformat in indivizi care, si cand lucreaza in aceeasi institutie, nu se saluta sau abia o fac, nu mai comunica si nici nu ezita sa se devoreze intre ei, daca trebuie si daca "lupta pentru supravietuire" o cere. Laura Chiriac, fata-n fata cu Denise Rifai, nu era neaparat o fosta colega, era un candidat la o primarie, corect. Dar, moral, dac-am mai avea o urma de spirit de casta, era. Nici macar asta n-a oprit-o pe moderatoare dintr-un elan plin de venin si de un rar prost gust. Dar ce vorbesc eu despre "spirit de casta" ? Ce vorbesc eu despre spirit, in general ? Am devenit atat de pragmatici noi, jurnalistii, nu?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News