Dependența de telefon și alte ecrane a devenit o normalitate atât pentru adulți, cât și pentru copii. Activitățile în natură și lipsa acestor dispozitive în viață noastră, care în alți ani erau o normalitate, în ziua de astăzi, aceste lucruri sunt aproape inexistente. Psiholog Mihai Copăceanu a explicat pe larg acest fenomen și a tras un semnal de alarmă.
Publicitate
Tabără de vară pentru copiii dependenți de telefon, așa sună anunțurile pentru a putea limita timpul copilului la telefonul mobil în doar 7 zile.
„Am văzut un anunț pentru o tabără de vară pentru copii dependenți de telefon, copii între 10 și 15 ani, 7 zile în natură. Organizatorii promit 10 ore zilnic fără telefon, multe activități în natură”, spune psihologul Mihai Copăceanu.
Statul în natură și lipsa unui telefon mobil, lucruri obișnuite în trecut, astăzi au devenit anormale.
„În alți ani treaba asta era normalitate. Erai conectat zilnic cu natura și deloc cu telefonul. Nici nu era net. Psihologic era mult mai sănătos. Cred însă că am avea nevoie nu doar de o tabără de vară cât de o vară întreagă fără telefon pentru adulți.
Adulți care atunci când ajung acasă, după job, stau la masă, mănâncă sau stau pe aceeași canapea, dar fiecare făcând altceva, fiecare cu telefonul în mână, fiecare pe Facebook'ul ul lui, fiecare cu gândurile lui, cu viața lui online, unde parcă e mai bine. Alteori stau în camere separate și fiecare la televizoare sau pe tablete separate.
Înțelegi că se ceartă cu ușurință, că izbucnesc, că sunt foarte irascibili. Înțelegi că ei nu se mai conectează unii cu alții, că nu se mai cunosc și că încep să trăiască vieți paralele. Și se distanțează treptat...
Intimitatea nu există. Există în schimb mult egoism și egocentrism, există mult individualism și distanțare. Chiar nu îl interesează viața celuilalt.
Critica și lipsa aprecierii - constant prezente.
Prietenii online sau colegii fizic mult mai importanți decât soțul său soția. Hobby-urile devin prioritare în defavoarea iubirii și relației maritale! Când fac sex...totul decurge în aceeași manieră individualistă; centrat pe sine, orientat spre plăcere și auto satisfacere, rapid, scurt, deseori frustrant.
Când ajung la psihoterapeut, dacă ajung, sunt două persoane care realmente par străine, care trăiesc în virtutea inerției, a neputinței și a unor amintiri din trecut”, a precizat Mihai Copăceanu.
Psihologul spune că cei care resimt toate aceste lucruri sunt copiii. Prin prisma acțiunilor părinților, micuții devin, la rândul lor, dependenți de telefon.
„Ce este și mai trist că părinții trăiesc în aceeași casă cu copii. Copii care văd, simt, învăța, observă propria relație dintre părinți. Copii care experimentează răceala și distanțarea emoțională, care nu și exprimă emoțiile și nu primesc afecțiune, care cresc cel mai mult singuri și la fel dependenți de telefon și captivați maxim de lumea online, nu de proprii părinți. Părinții nu mai devin modele. Modelele sunt pe tiktok.
"Părinții sunt enervanți, sunt stricți, au numa ' cerințe, abia aștept să plec de acasă".
Urmează concediile. În concediu deși plecăm împreună, parcă tot separat ne desfășuram. Fiecare dorește altă destinație, alt program zilnic. Fiecare merge în concediu pentru sine.
Până și fotografiile publicate sunt individualiste. Noi știm că amândoi sunt în concediu dar vedem poze cu ea pe profilul ei și poze cu el pe profilul lui. Amândoi în același loc. Și rareori vedem o poză de familie fericită.
Dacă privești cu atenție trăsăturile feței, mimica, poziția corpului, zâmbetul superficial îți dai seama că fotografia nu exprimă trăirile autentice pline de iubire și atașament în familie "să facem și noi o poză să o punem pe Facebook"
Nu e vorba de o schimbare a societății, e o anomalie a societății, o mutație (vorba dlui Pleșu) și în același timp o tragedie!”, a atras atenția psihologul Mihai Copăceanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu