Deputaţii depun jurământul de credinţă. Cum arată atmosfera după circul de ieri al extremiștilor

Evenimentul, desfășurat în plenul Camerei Deputaților, a marcat oficializarea mandatului aleșilor pentru următorii patru ani. Depunerea jurământului a fost făcută individual de fiecare deputat, de la tribuna Camerei, conform regulamentului. Conform legii, Camera Deputaților este considerată legal constituită după validarea a două treimi din mandate și depunerea jurământului de către deputați. Cei care refuză să depună jurământul sunt considerați invalidați, fiind imposibil să-și exercite mandatul.

Noua legislatură include opt formațiuni politice și grupul minorităților naționale, reflectând diversitatea scenei politice actuale. Partidul Social Democrat deține 86 de mandate, fiind urmat de Alianța pentru Unirea Românilor cu 63 de mandate. Partidul Național Liberal are 49 de mandate, Uniunea Salvați România dispune de 40, iar Partidul SOS România a obținut 28 de mandate. Partidul Oamenilor Tineri are 24 de mandate, Uniunea Democrată Maghiară din România dispune de 22, iar grupul minorităților naționale include 19 parlamentari.

Dacă ziua de astăzi a decurs fără incidente, fiind dedicată strict formalităților depunerii jurământului, prima zi a noii legislaturi, desfășurată ieri, a fost marcată de tensiuni și comportamente controversate. Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor a venit la ședință cu pancarte pe care era inscripționat mesajul „Alegeri libere!”, contestând anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR, George Simion, a făcut declarații în plen în care a acuzat prelungirea mandatului președintelui Klaus Iohannis, calificând-o drept „ilegală” și considerând că „începând de sâmbătă suntem în ilegalitate, cu un președinte uzurpator”. Aceste afirmații au fost întâmpinate cu vociferări din partea unor parlamentari, ceea ce a impus intervenția președintelui de ședință pentru restabilirea ordinii.

Incidentele de ieri nu s-au limitat la plen, ci s-au extins și în interacțiunile cu presa. Președinta Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă, a avut o reacție agresivă față de jurnaliști, lovind microfoanele reporterilor și refuzând să răspundă întrebărilor. Un alt moment tensionat a implicat-o pe senatoarea Diana Șoșoacă, care, alături de apropiați, a intimidat și urmărit o jurnalistă de la Antena 3 CNN pe holurile Parlamentului. În imaginile distribuite pe rețelele sociale, Șoșoacă poate fi auzită îndemnându-și însoțitorii să „meargă după” jurnalistă, ceea ce a generat un val de critici din partea societății civile și a autorităților.

După aceste incidente, mai multe voci din societatea civilă au atras atenția asupra deteriorării climatului politic și a relației dintre politicieni și presă. Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a subliniat că astfel de comportamente reprezintă un atac direct asupra libertății presei, declarând că „dacă jurnaliștii nu pot să-și facă meseria în siguranță și sunt hărțuiți pe holurile Parlamentului, nu putem vorbi de libertatea presei”. Mircea Toma, jurnalist și membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a condamnat aceste incidente, afirmând că apariția unor „actori politici care par să vină dintr-o lume interlopă” creează premisele pentru escaladarea agresiunilor, nu doar verbale, ci și fizice.

Parchetul General a confirmat că a deschis un dosar penal pentru tulburarea ordinii publice și purtare abuzivă, vizând-o pe Diana Șoșoacă și apropiații săi. Înainte de anunț, vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a declarat că instituția va sesiza oficial Parchetul în legătură cu aceste agresiuni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News