Deputaţii europeni: Îngheţarea bugetului 2014-2020 nu este posibilă fără renunţarea la anumite politici

Parlamentul European a lansat o provocare pentru statele membre care doresc să îngheţe următorul buget pe termen lung al UE (2014 - 2020). Aceste ţări ar trebui să prezinte priorităţile la care vor să renunţe în consecinţa îngheţării, sunt de părere membrii PE. Dacă toate obiectivele şi proiectele politice convenite pentru UE urmează să fie finalizate, o creştere minimă de 5% este necesară, comparativ cu bugetul 2013, consideră PE.

"Trebuie să punem capăt acestui obicei prost de a se angaja politic fără a dispune de finanţarea necesară (...) Reducerea bugetului UE nu este o opţiune viabilă pentru cei ca noi care cred într-o Europă competitivă", a declarat Salvador Garriga Polledo (PPE, ES), responsabil pentru raportul privind bugetul de şapte ani, cunoscut sub numele de cadru financiar multianual (CFM) sau ca perspectivele financiare, raport elaborat de către Comisia specială privind provocările politice din Parlament. Rezoluţia a fost adoptată, miercuri, cu 468 voturi pentru, 134 împotrivă şi 54 de abţineri, înainte de începerea negocierilor cu Consiliul (statele membre), aşteptate să înceapă în săptămânile următoare, se arată într-un comunicat.

Deputaţii europeni sunt de părere că îngheţarea următorului CFM la nivelul din 2013 "nu este o opţiune viabilă". O creştere de cel puţin 5% peste nivelul din 2013 - conform propunerii deputaţilor - ar însemna că bugetul UE ar fi aproximativ 1,11% din venitul naţional brut (VNB) total al UE, peste estimarea de 1,06% pentru 2013.

Membrii PE îndeamnă statele membre care pledează pentru un buget îngheţat sau redus pe termen lung să specifice exact priorităţile politice la care vor să renunţe pentru a face loc pentru un buget tăiat. Parlamentul îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că restricţiile bugetare ar putea pune în pericol creşterile cheltuielilor deja convenite în domeniul cercetării şi inovării (de la nivelul actual de 1,9% din produsul intern brut, la 3% din produsul intern brut), cât şi cele privind investiţiile în infrastructură, politica externă şi extindere.

Politica regională (fonduri structurale şi de coeziune) şi cheltuielile agricole ar trebui să rămână la nivelul actual, menţionează rezoluţia. Cu referire la regiunile a căror PIB/locuitor se află între 75% şi 90% al PIB mediu european, deputaţii solicită Comisiei să stabilească o categorie intermediară pentru următoarea perioadă bugetară, cu scopul de a oferi acestor regiuni un statut mai clar şi mai multă securitate în procesul de dezvoltare. În plus, investiţiile în infrastructura energetică ar trebui să crească. Economiile care s-ar putea realiza prin economii în administraţia UE, de exemplu un sediu unic al Parlamentului European.

De asemenea, membrii  PE critică sistemul actual de finanţare, care se bazează aproape în totalitate pe aşa-numitele ”contribuţii naţionale” şi care a devenit foarte complex. Tratatul de la Lisabona menţionează că "bugetul este finanţat integral din resurse proprii". Actuala metodă de finanţare pune un accent disproporţionat pe soldurile nete între statele membre, fiind astfel în contrazicere cu principiul solidarităţii UE, reducând interesul comun european şi ignorând în mare parte valoarea adăugată europeană, mai argumentează deputaţii europeni.

Un sistem de finanţare autonom ar fi "mai echitabil, mai transparent, mai simplu şi mai corect", consideră membrii PE, care subliniază, în acelaşi timp, că o reformă bugetară nu trebuie să afecteze volumul bugetului şi nu va creşte sarcina fiscală globală pentru cetăţeni. Deputaţii solicită, de asemenea, eliminarea "reducerilor, excepţiilor şi mecanismelor de corecţie existente", acumulate în sistemul actual, arată comunicatul transmis redacţiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News