Deputatul Remus Borza, membru în Partidul Forța Națională, a realizat o analiză, pentru DCNews, în contextul în care bugetul a trecut de Parlament chiar în forma inițială care a ajuns la președintele României.
Deputatul Remus Borza, prezent în studioul DCNews, a făcut o analiză privind acest subiect pe care o redăm în rândurile ce urmează:
„Vineri, Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat pe anul 2019, nu înainte de a declara că şi-ar fi dorit să promulge un buget bun, dar „n-a fost să fie". Ca sa-l parafrazez pe președintele tuturor românilor, aș spune: Ghinion!
Într-adevăr, bugetul este construit pe o logică populistă, s-a dat la toată lumea după nevoi și nu după posibilități. Ori nevoile poporului vor fi întotdeauna mai mari decât posibilitățile statului. Dar trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului. În cei șapte ani de guvernare PSD-istă, PIB-ul țării s-a dublat: de la 557 miliarde lei în 2011 la un PIB previzionat pentru 2019 de 1.022 miliarde lei. Raportat la PIB, România a depășit, în ultimul an, Grecia, Portugalia și Cehia. Pe de altă parte, bugetul de stat pe 2019 este construit pe câteva asumpții greșite. Guvernanții estimează o creștere economică pentru 2019 de 5,5%. Pe aceeași creștere economică s-a fundamentat și bugetul pentru 2018, doar că, în realitate, PIB-ul României anul trecut a crescut cu 4,1%, cum în mod corect anticipam în ianuarie 2018. O creștere de 5,5% în 2019 este puțin probabilă, câtă vreme marile economii europene dau semne de oboseală. A doua economie a Europei, Italia, a intrat, de la 1 ianuarie, în recesiune tehnică, iar Germania, o țară cu un PIB de 3400 miliarde euro, a anunțat pentru anul curent o creștere economică anemică de doar 1%. Încep să se vadă în economie efectele negative ale războiului comercial dintre SUA și China, dintre SUA și UE. Este foarte probabil ca, spre sfârșitul anului, economia globală să intre într-o nouă criză.
Nu îmi doresc să fiu un cavaler al apocalipsei, dar experienţa acumulată în ultimii 15 ani în mediul antreprenorial şi în managementul societăţilor în criză m-a determinat spre o astfel de predicție . De la marea recesiune din 1929, crizele globale s-au succedat după un anumit algoritm confirmat şi statistic. După un ciclu de creştere economică de şapte până la zece ani, urma o criză de la doi până la cinci ani. Nimic nou sub soare. Această succesiune creştere-scădere economică se repetă de mii de ani. Biblia este cea care ne descrie pentru prima dată acest tipar. Şapte ani de ploi, recolte bogate şi prosperitate. Şapte ani de secetă, sărăcie şi foamete.
În a doua parte a anului 2019, criza va debuta peste Ocean, urmând să aibă repercusiuni în Europa, cu atât mai dramatice în România. Din păcate, nu învăţăm din greşelile trecutului, ba mai mult, le şi repetăm inconştient sau iresponsabil. În toți acești ani, am sacrificat investițiile, singurele care puteau da sustenabilitate creșterii economice, care generau locuri noi de muncă şi venituri suplimentare la bugetul de stat, care asigurau excedente bugetare și comerciale. Deși, după 2007, în România au intrat peste 35 miliarde euro investiții străine directe, peste 30 miliarde euro fonduri europene și peste 55 miliarde euro de la cei aproape 4 milioane de români plecați în pribegie în alte țări, banii nu au ajuns unui stat din ce în ce mai gonflat, birocratizat și ineficient, obligând Guvernele țării să apeleze la împrumuturi atât de pe piața internă, cât și externă pentru a-și susține politicile populiste. Datoria totală externă a României s-a dublat în această perioadă de referință: de la 41 miliarde euro în 2006 la peste 100 miliarde euro în 2018.
Estimarea mea privind creșterea economică pentru 2018 este undeva în intervalul 3,5 – 4%. Asta înseamnă că și veniturile bugetare vor fi mai mici decât cele prognozate. O creștere cu 46 miliarde lei a veniturilor, de la 295 miliarde lei anul trecut la 341 miliarde lei anul acesta, este nerealistă și imposibil de realizat de o instituție – ANAF – anacronică, nereformată și neinformatizată. Consecința: depășirea deficitului bugetar de 3%, câtă vreme Guvernul a angajat pentru anul în curs cheltuieli de 367 miliarde lei, cu 53 miliarde lei mai mari decât nivelul cheltuielilor consemnate anul trecut. Oricum, ca urmare a majorării alocațiilor pentru copii de la 84 la 150 lei, legea plafoanelor a fost corectată în sensul majorării deficitului bugetar de la 2,55 la 2,76%, periculos de aproape de ținta de deficit de 3%. Și anul acesta, asistăm la o creștere nesustenabilă a cheltuielilor de personal și a celor de asistență socială, care au atins nivelul record de 211 miliarde lei, cu 31 miliarde lei mai mult decât anul trecut. Majoritatea ordonatorilor de credit au primit bugete chiar duble față de 2018. Ministerului Economiei i-au fost alocate 620 milioane lei, cu 385 milioane lei mai mult decât execuția bugetară de anul trecut. Bugetul Ministerului Educației Naționale a crescut de la 21 la 30 miliarde lei. Este contraproductiv să menținem aproape 300.000 de salariați în învățământul de stat câtă vreme populația școlară a scăzut cu 2,5 milioane de copii și tineri și câtă vreme s-au închis peste 7.000 de unități de învățământ. Și Ministerul Sănătății aproape că își dublează bugetul, de la 5,7 la 10 milliarde lei, cumulând împreună cu bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate 46 miliarde lei. Asta nu îi împiedică pe salariații din sistemul public de sănătate să facă greve sau să ceară salarii mai mari, deși, în ultimii doi ani, salariile s-au dublat. Nu îi împiedică pe unii să ia șpagă sau să condiționeze actul medical de primirea plicului și nu diminuează mortalitatea ridicată, cauzată de culpa medicală, neglijență sau indolență, ori de infecțiile nosocomiale. Și Ministerul Transporturilor are un buget mărit cu 4 miliarde lei, față de anul trecut, de la 7,5 la 11,6 miliarde lei. Să sperăm că, după trei ani în care nu am dat niciun km de autostradă, anul acesta vom livra măcar 100. Ministerul Justiției, Ministerul Public, ÎCCJ și CSM au un buget cumulat de 6 miliarde lei, de zece ori mai mult decât bugetul Ministerului Economiei sau al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț si Antreprenoriat ori de 22 de ori mai mult decât bugetul Ministerului Energiei. Asta nu îi împiedică pe magistrați să facă greve contrar legii sau să refuze aplicarea ori respectarea legii.
Sunt și ministere care au primit mai puțin, cum ar fi Ministerul Energiei, căruia i s-a înjumătățit bugetul, deși gestionează un sector strategic. Pe mine mă contrariază bugetul extrem de mic alocat Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, doar 28 milioane lei, cu 6 milioane lei mai mare decât bugetul Agerpres, o agenție de presă cu câteva sute de corespondenți. Guvernul are obligația să aloce un buget adecvat pentru a asigura păstrarea identității lingvistice, culturale, naționale și spirituale a celor peste 8 milioane de cetățeni români sau etnici români din diaspora. Guvernul ar trebui să aibă preocupări sporite și o finanțare adecvată pentru a asigura păstrarea identității naționale a românilor din Basarabia, Bucovina, Cadrilater, Ungaria sau a celor 3 milioane de aromâni de pe teritoriul Albaniei și Greciei.
Un buget foarte mic are și Ministerul Turismului, de doar 48 milioane lei, în condițiile în care România are un potențial turistic extrem de ridicat, dar prea puțin exploatat. România are cea mai mică pondere a turismului în PIB din țările UE, doar 1,3% față de 10% în Croația, 7% în Grecia și în jur de 4% în Italia, Bulgaria, Ungaria. România a înregistrat, anul trecut, doar 3 milioane de turiști străini, față de 7 milioane în Bulgaria, 14 milioane în Ungaria sau 23 milioane în Grecia. Ungaria reușește să aibă un număr de turiști străini de aproape cinci ori mai mare decât România, în condițiile în care nu are mare, nu are Deltă, nu are munte și atâtea alte sute de locuri și obiective turistice pe care România le are, dar nu știe să le pună în valoare. O creștere doar cu 1% a ponderii turismului în PIB ar aduce cu 2 miliarde euro în plus la buget. Chiar și pentru acest unic argument, turismul trebuia să primească o alocare bugetară mai mare.
Bugetul de stat este construit pe un curs de schimb nerealist, de 4,67 lei/euro, câtă vreme azi 1 euro se tranzacționează cu 4,77, fiind foarte probabil să avem foarte curând un curs de schimb de peste 4,8 lei/euro. Nivelul inflației de 2,8%, avut în vedere de Guvern la fundamentarea bugetului, este și el nerealist, în condițiile în care, în februarie, am înregistrat o inflație de 3,8%, iar prețul produselor alimentare a crescut cu 4,46% și a celor nealimentare cu 3,74%. În ultimii doi ani, prețul multor produse alimentare s-a dublat sau chiar triplat: cartofii de la 1,20 la 3,88 lei/kg, laptele de la 2,60 la 5,90 lei, portocalele de la 3 la 6 lei, conservele de carne de la 4,5 la 7,2 lei etc. Ceea ce mă contrariază este tocmai gradul ridicat de suportabilitate, de conformare, dar și lipsa de reacție a populației la aceste majorări de prețuri. Conform Eurostat, suntem țara din UE în care prețurile au crescut cel mai mult în ultimii 20 de ani. Francezii, confruntați spre finalul anului trecut, cu o creștere de câțiva eurocenți a prețului motorinei și benzinei, au paralizat Franța, prin mii de greve și demonstrații, care nu s-au stins nici după ce Guvernul a renunțat la aceste majorări. În materie de spirit civic, românii au un mare handicap.
Să nu uităm că 2019 şi 2020 sunt doi ani electorali cu patru rânduri de alegeri: europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare. Indiferent cine va guverna în această perioadă, va sacrifica reforma statului şi a marilor sisteme publice, preferând să finanţeze în exces cele două mari bazine electorale: bugetarii şi pensionarii. Această abordare populistă în administrarea finanțelor publice va degrada și mai mult performanța economiei românești și indicatorii fiscali bugetari. Trebuie să înțelegem că a venit vremea să restructurăm noi, acum, sectorul bugetar pe criterii de eficiență, competență și performanță, altminteri o va face criza, mult mai dureros decât am face-o noi azi".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu