Iată peste ce au dat cercetătorii în timp ce forau în Antarctica.
Geologii din vestul Antarcticii au descoperit rămășițele unui sistem fluvial masiv care se întindea pe mai bine de o mie de kilometri. Un studiu recent publicat în jurnalul Science Advances arată că, în perioada Eocenului mediu-final, acum aproximativ 34-44 de milioane de ani, Pământul a experimentat o schimbare semnificativă în atmosferă. Această transformare a condus la o răcire globală și la formarea ghețarilor pe o planetă care anterior nu trecuse vreodată prin "faze glaciare".
Pentru a înțelege mai bine acest eveniment climatic major din istoria Antarcticii, oamenii de știință au investigat rocile sedimentare din zonă. Aceste roci, care conțin informații valoroase despre mediile din trecut, i-au ajutat pe cercetători să descifreze modul în care Pământul a răspuns la schimbările climatice.
În 2017, o echipă de cercetători, inclusiv coautorul Johann Klages, a pornit într-o expediție în Antarctica de Vest la bordul navei de cercetare Polarstern. Utilizând echipamente avansate de forare, echipa a colectat carote de pe fundul mării, extrăgând sedimente stratificate din diverse perioade de timp.
După ce au analizat aceste sedimente, cercetătorii au descoperit că straturile inferioare, datând de acum aproximativ 85 de milioane de ani, conțin fosile dintr-un mediu de pădure tropicală temperată. Straturile superioare, datând de acum 30-40 de milioane de ani, au dezvăluit existența unui sistem fluvial masiv care traversa cândva Antarctica, scrie Live Science.
Prin analiza biomarkerilor lipidici, cercetătorii au descoperit molecule distincte asociate cu cianobacteriile din apă dulce, confirmând existența acestui sistem fluvial antic. Oamenii de știință au urmărit granulele sedimentare până la o zonă salină din Munții Transantarctici, situată la aproximativ 1.500 de kilometri distanță, unde se crede că râul își avea originea înainte de a se vărsa în Marea Amundsen.
Descoperirea acestui sistem fluvial preistoric în Antarctica, acum îngropat sub kilometri de gheață, oferă informații valoroase despre condițiile climatice din trecutul Pământului și ajută la rafinarea modelelor de predicție pentru schimbările climatice viitoare.
În prezent, Klages și echipa sa își continuă analiza nucleelor de sedimente care datează de aproximativ 23 de milioane de ani, din perioada Oligocen-Miocen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu