Descoperire impresionantă în marea Piramidă din Giza. Se ascundea în spatele intrării principale

Preşedintele Consiliului Suprem al Antichităţilor din Egipt, Mostafa Waziri, a anunţat joi descoperirea unui coridor secret, lung de nouă metri, ascuns în spatele intrării principale a Marii Piramide din Giza, despre care se crede că ar putea conduce la alte descoperiri, relatează Reuters.

Descoperirea a fost făcută în cadrul proiectului "Scan Pyramids" care foloseşte tehnologie modernă, inclusiv scanare 3D şi analize termice cu camere cu infraroşu, pentru a studia interiorul piramidei, ultima dintre cele Şapte Minuni ale Lumii Antice rămase în picioare.

Coridorul neterminat a fost probabil construit pentru a uşura greutatea piramidei fie pe intrarea principală, fie pe o altă cameră sau spaţiu încă nedescoperit, a declarat Mostafa Waziri.

Marea Piramidă, cea mai mare din Giza, cu o înălţime de 146 de metri, a fost construită în jurul anului 2560 î.Hr., în timpul domniei faraonului Khufu (sau Keops), scrie Agerpres.

Oraş mayaş din Mexic, printre cele mai aglomerate metropole din istorie 

Un studiu realizat cu ajutorul laserului în zona sitului Calakmul din sudul Mexicului aduce noi dovezi conform cărora vechea metropolă ar fi fost cel mai aglomerat centru urban mayaş în timpul perioadei clasice a acestei civilizaţii, în urmă cu circa 1.300 de ani, transmite vineri Reuters.

Noul studiu LIDAR anunţat miercuri de Institutul mexican pentru antichităţi INAH a fost efectuat în regiunea ruinelor acoperite de junglă ale cândva puternicului oraş Calakmul, situat în zonele joase centrale ale Peninsulei Yucatan, lângă graniţa cu Guatemala.

Calakmul a prosperat în perioada clasică a civilizaţiei mayaşe, între 250 şi 900 d.e.n., oraşul dispunând de piramide masive, complexe de palate şi temple, dintre care doar o mică parte au fost excavate.

La apogeul său, oraşul a fost stăpânit de înfricoşătorii conducători ai Dinastiei Şarpelui care s-au luptat pentru putere cu alte regate într-o perioadă marcată de mari realizări umane în domenii precum scrisul, matematica şi artele în lumea mayaşă, care ocupa America Centrală de azi şi sudul Mexicului, notează Reuters.

Kathryn Reese-Taylor, cercetătoare la Universitatea din Calgary afiliată studiului LIDAR, a explicat într-un webcast că noile hărţi ale sitului dezvăluie numeroase clădiri necunoscute anterior care demonstrează că oraşul Calakmul era mai dens populat comparativ chiar şi cu Tikal, metropola antică mayaşă situată în nordul statului Guatemala şi considerată mult timp cel mai mare centru urban al acestei civilizaţii.

Tehnologia de cartografiere LIDAR utilizează aeronave ce proiectează impulsuri de lumină în pădurile dense, oferindu-le astfel ocazia cercetătorilor să vadă dincolo de vegetaţie şi dezvăluind structurile străvechi aflate dedesubt.

Potrivit lui Reese-Taylor, noile hărţi preliminare cu date cu o vechime de doar trei luni dezvăluie complexe extinse de apartamente rezidenţiale grupate în jurul templelor şi, posibil, ale unor pieţe.

Ea a adăugat că în jurul anului 700 d.e.n. amprenta fizică a metropolei Calakmul era egală cu cea a Amsterdamului sau a Bruxellesului din zilele noastre.

Estimările anterioare sugerau că populaţia oraşului ajungea probabil la circa 50.000 de locuitori, însă noul studiu ar putea conduce la o recalculare a acestei cifre.

INAH a indicat într-un comunicat că marea densitate a clădirilor indică o populaţie numeroasă şi sugerează că toate zonele care erau disponibile la acea vreme au fost modificate de mayaşi. Printre structurile amenajate se numărau canale de apă necunoscute anterior, terase şi baraje concepute probabil pentru protejarea rezervelor de apă şi cultivarea terenurilor agricole.

"Sunt atât de multe detalii, structuri mari şi mici", a declarat specialistul în civilizaţia mayaşă Felix Kupprat de la Universitatea Naţională Autonomă din Mexic, de asemenea parte a echipei care a efectuat acest studiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News