Descoperire incredibilă la 9 miliarde de ani lumină de Terra

Această galaxie a primit numele de catalog J021659-044920 și a fost descoperită prin intermediul radiotelescopului Giant Metrewave de către Prathamesh Tamhane, un student la Institutul indian pentru Știință, Educație și Cercetare. Alături de colegii săi de la Centrul Național pentru Radio-Astrofizică de la Pune, în India, Tamhane a observat că această galaxie emite unde radio care se propagă sub forma a doi lobi opuși care măsoară nu mai puțin de 4 milioane de ani de la un capăt la celălalt — adică de aproximativ 40 de ori diametrul galaxiei noastre, Calea Lactee.

Radiogalaxiile (galaxii active, care luminează la lungimi de undă radio) cu lobi care se întind pe distanțe de până la 1 milion de ani lumină sunt destul de comune, însă radiogalaxiile gigantice, așa cum este cea nou-descoperită, sunt foarte rare, mai ales în perioada de "tinerețe" a Universului. Spre exemplu imaginea radio a acestei galaxii îndepărtate datează din perioada în care Universul avea aproximativ vârsta sistemului nostru solar, puțin peste 4 miliarde de ani.

Un detaliu important al observațiilor astronomilor indieni este că lobii acestei galaxii au început să dispară, ceea ce înseamnă că această galaxie tocmai a încetat să mai fie activă.

Dacă gaura neagră supermasivă centrală și alte structuri din cadrul galaxiei J021659-044920 sunt aproape imposibil de detectat folosind radiotelescoapele, observațiile ulterioare conduse cu ajutorul telescoapelor cu infraroșu sau raze-X au confirmat faptul că această galaxie este o relicvă muribundă a unei uriașe formațiuni galactice.

Odată ce gaura neagră supermasivă din centrul acestei mase galactice începe să se hrănească, adunând materia din jurul său în discuri de acreție, produce niște puternice jeturi de particule ionizate care, la rândul lor, generează puternice emisii de unde radio cu o amprentă sensibil mai mare chiar decât cea a galaxiei din care provin. Lobii radio de tipul celor formați de galaxia J021659-044920 au avut probabil nevoie de sute de milioane de ani pentru a se forma.

Astronomii explică faptul că este rar, dar este posibil ca astfel de găuri negre să nu mai emită jeturi de particule. Atunci când se opresc, semnalele radio tind să dispară după câteva milioane de ani, dacă nu sunt reînnoite. Acest lucru s-a întâmplat și cu galaxia J021659-044920. Observarea lobilor acestei galaxii chiar în timp ce încep să dispară reprezintă o oportunitate unică de a înțelege mai bine dinamica și ciclul vital al galaxiilor active.

Studiul care însoțește această descoperire a fost publicat pe larg în ultimul număr al revistei Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News