Descoperire istorică: infectarea cu HIV ar putea fi prevenită
Studiul clinic care a demonstrat că antiretroviralele permit eliminarea aproape totală a riscului de transmitere a virusului HIV de către persoanele seropozitive a fost desemnat descoperirea ştiinţifică a anului 2011, a anunţat joi, revista Science, în palmaresul ei anual.
La 30 de ani de la debutul epidemiei de SIDA, acest studiu clinic internaţional realizat pe 1.736 de cupluri, dintre care cele mai multe erau heterosexuale, din nouă ţări, a demonstrat faptul că persoanele seropozitive care iau antiretrovirale (ARV) într-un stadiu incipient al bolii beneficiază de o reducere - care merge până aproape de zero - a riscului de transmitere a virusului HIV la partenerii lor de viaţă, informează Realitatea.
Aceste rezultate, dezvăluite în Statele Unite în mai, au pus capăt controverselor dintre savanţi, care doreau să afle dacă ARV pot în acelaşi timp să trateze persoanele infectate şi să împiedice transmiterea virusului HIV.
Virusologii susţin că ARV-urile pot nu numai să încetinească evoluţia infectării unei persoane cu HIV, reducând încărcătura virală a persoanelor infectate, ci şi să împiedice transmiterea acestui virus la persoanele sănătoase.
Revista Science a publicat şi alte nouă lucrări ştiinţifice, considerate semnificative pentru 2011, care sunt enumerate mai jos:
Misiunea sondei japoneze Hayabusa, care a permis aducerea pe Terra a unor particule de praf provenind de la suprafaţa unui asteroid
Analizele ADN-ului unui "verişor" străvechi al lui Homo sapiens, misteriosul "Om de Denisova", care au dezvăluit faptul că mulţi oameni din prezent au moştenit trăsăturile genetice ale acestor oameni primitivi
Studiile cercetătorilor japonezi care au identificat structura unei proteine fotosintetice, folosită de plante pentru a separa atomii de hidrogen şi de oxigen pentru a forma apă. Această descoperire ar putea permite dezvoltarea unor tehnici de producere ieftină a hidrogenului, o sursă de energie nepoluantă
Descoperirea de astronomii americani a doi nori de hidrogen, care, timp de 2 miliarde de ani şi-au păstrat compoziţia originală, datând din primele momente de după Big Bang, care a demonstrat astfel faptul că "buzunarele" de materie originală au rămas neschimbate foarte mult timp după naşterea cosmosului.
Studiile asupra faunei microbiene la oameni, care au demonstrat că anumite bacterii prosperă în intestin, graţie unei alimentaţii bogate în proteine, în timp ce altele preferă regimul vegetarian
Un studiu clinic a permis obţinerea primului vaccin promiţător contra malariei, denumit RTS,S, despre care se spune că va impulsiona cercetările medicale din domeniul vaccinurilor contra malariei, o boală care face încă multe victime în rândul copiilor din Africa.
Descoperirea făcută cu ajutorul telescopului spaţial american Kepler a mai multor sisteme stelare îndepărtate şi ciudate. Într-unul dintre ele există o planetă care gravitează în jurul a două stele, iar altul este alcătuit din 10 planete care par că plutesc libere prin spaţiu, fără a gravita în jurul niciunei stele.
Fabricarea unei noi game de zeoliţi mai puţin scumpi, mai fini şi mai bine adaptaţi pentru tratarea moleculelor organice mai mari. Zeoliţii sunt minerale poroase, folosite pe post de catalizatori şi de filtre moleculare, pentru a preschimba petrolul în benzină, pentru purificarea apei, pentru a filtra aerul şi pentru producerea detergenţilor.
Experimentele care au evidenţiat faptul că eliminarea celulelor senescente - care nu se mai divid - la şoareci întârzie efectele îmbătrânirii, ceea ce ar putea permite, eventual, la oameni, creşterea numărului de ani sănătoşi pe care îi are o persoană, fără a-i prelungi neapărat viaţa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
