Descoperirea belgiană în obturațiile organice dentare ar putea transforma stomatologia

Cariile și cariile dentare sunt cele mai frecvente boli infecțioase din lume, cariile netratate estimate că afectează mai mult de 2 miliarde de oameni, cauzând astfel probleme grave de sănătate, potrivit The Brussels Time.

Cercetătorii Hugo Vankelecom și Lara Hemeryck (KU Leuven), împreună cu Ivo Lambrichts și Annelies Bronckaers (UHasselt), au făcut primul pas major către o nouă soluție sub formă de smalț biologic al dinților.

Înlocuirea modului vechi de umplere a cavităților

Dinții sunt expuși zilnic la acizi și zaharuri care dăunează smalțului. Dacă deteriorarea devine prea gravă, cavitățile sunt umplute cu pastă albă sintetică. Dar acest lucru este departe de a fi perfect, spune Vankelecom.

„Sub acea umplere, celulele pot muri în continuare. De aceea, uneori, umplutura trebuie să fie găurită și curățată din nou. Mai mult, pot apărea întotdeauna crăpături mici acolo unde bacteriile se pot cuibări și pot provoca noi carii.”

Din acest motiv, cercetătorii au investigat dacă este posibil să se realizeze smalț pe baza celulelor stem din foliculul dentar, o membrană care înconjoară dinții umani care încă nu au apărut.

„Izolând acele celule stem și făcând ajustări la ele, am obținut ameloblaste: celule care fac smalț”, a explicat Vankelecom. „Prin adăugarea altor celule stem care produc țesut conjunctiv, am obținut un rezultat care seamănă și mai mult cu smalțul dinților noștri.”

Another achievement of my research group, today in KUL News. For the first time, we developed a method to grow specific stem cells from teeth and to activate them to form tooth enamel. Imagine how this can later be used to repair your damaged tooth :-)https://t.co/7F94oaxX1A

— Hugo Vankelecom (@HugoVake) April 21, 2022

Transformările în stomatologie sunt încă departe

Este pentru prima dată când la nivel mondial cercetătorii au reușit să cultive acest tip de celule stem și să utilizeze aceste celule pentru a imita procesul natural de producere a smalțului și a rezultat într-o publicație în revista științifică Cellular and Molecular Life Sciences.

Cu toate acestea, conform Vankelecom, suntem încă la cel puțin 10 până la 15 ani distanță de momentul în care un astfel de smalț biologic poate fi folosit în stomatologie.

„Visul meu suprem este că atunci când extragem molarii de minte cuiva, putem păstra celulele stem din acești dinți”, a spus Vankelecom.

„Dacă acea persoană are mai târziu probleme cu smalțul, atunci putem folosi acele celule stem pentru a face smalț nou.”

Noul model de celule stem oferă, de asemenea, posibilități de cercetare în industria alimentară sau pentru produse precum pasta de dinți. Dacă pot combina celulele stem care creează smalț cu alte celule stem, ei pot chiar reuși să creeze un întreg dinte biologic.

„Știm din cercetări, de exemplu, că fluorul întărește smalțul, în timp ce substanțele din anumite alimente tind să deterioreze smalțul”, a spus Vankelecom.

„Cu acest nou model, putem privi mai atent efectele exacte ale anumitor substanțe asupra smalțului. În timp, acest lucru ne-ar putea ajuta să îmbunătățim pasta de dinți, de exemplu.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News