Descoperiri științifice care au avut loc aproape întâmplător

De la medicină la astronomie, trecând prin descoperiri de fosile și înțelegerea mecanismelor care reglează lumea naturală, istoria științei este împânzită de  sclipiri de geniu, intuiții extraordinare, care au bulversat cunoștințele și adesea au revoluționat lumea noastră.

Viagra

Ingredientul activ din acum faimoasa pilulă albastră era considerat un tratament pentru îmbunătățirea circulației în unele afecțiuni cardiace. Ideea a fost de a relaxa vasele inimii de lângă inimă pentru a promova circulația. Rezultatele studiului nu au dat îmbunătățirile sperate, dar a existat un „efect secundar” surprinzător: medicamentul a favorizat o erecție și, la scurt timp după aceea, a schimbat viața celor care sufereau de disfuncție erectilă.

Penicilină

În 1928, Sir Alexander Fleming, profesor de bacteriologie, a observat că mucegaiul a început să crească pe plăcile coloniilor sale bacteriene. În timp ce căuta colonii pe care le putea salva de la cele infectate cu mucegai, a observat ceva intrigant: pe o farfurie în care a cultivat colonii de Staphylococcus aureus, bacteriile nu au crescut în jurul mucegaiului. Era mucegaiul Penicillium Notatum, iar Fleming a dedus că secreta o substanță capabilă să inhibe creșterea bacteriilor.

Super adeziv

Era în 1942 când Harry Coover, în timp ce lucra la noi materiale pentru a face lunete transparente pentru al Doilea Război Mondial, a găsit cianoacrilat pe mâini, ceea ce a fost redenumit mai târziu superglue. Și-a dat seama de potențialul adeziv abia zece ani mai târziu, când a văzut că unele lentile nu se mai desprind unele de altele.

Gaz pentru anestezie

În cadrul unui spectacol în care spectatorii au fost invitați să încerce efectele protoxidului de azot, medicul dentist Horace Wells a observat că unul dintre ei, deși era rănit, nu suferea. El a simțit că acea substanță poate fi folosită ca anestezic și, pentru a o testa, a folosit-o el însuși în timpul extracției unui molar.

Prima fotografie

Ne aflăm în 1837 și pictorul francez de atunci Daguerre experimentează modul de a face permanente imaginile surprinse prin camera obscură pe plăci acoperite cu argint. După o serie de încercări, a găsit o imagine stocată într-un dulap perfect intact, după multe ore, și și-a dat seama că fuseseră vapori de mercur, unul dintre reactivii depozitați în același dulap.

Vaselină

A fost descoperită accidental în 1859 de chimistul american Robert Chesebrough. În timpul unei vizite la câmpurile petroliere din Titusville, Pennsylvania, el a văzut că muncitorii foloseau reziduuri de la pompele de pe platformă petrolieră pentru a trata răni, tăieturi și arsuri. 

Dinamită

Era 1867 când Alfred Nobel a avut intuiția care l-ar face celebru: a observat că materialul poros inert cunoscut sub numele de pământ de diatomee avea capacitatea de a absorbi nitroglicerina, un exploziv cunoscut. El a testat amestecul rezultat și a constatat că era un amestec mult mai stabil decât nitroglicerina în sine, altfel foarte greu de manevrat, și l-a numit dinamită din grecescul dynamis, care înseamnă „putere”.

Teflonul

Chimistul Roy Plunkett lucra la DuPont în căutarea de noi agenți frigorifici când a observat că o substanță, gazul tetrafluoretilenă, polimeriza în cilindri pentru a forma un strat de praf. A început să-l analizeze și și-a dat seama că rezistă foarte bine la căldură: ideal pentru acoperirea vaselor 

Cauciuc vulcanizat

Inventatorul american Charles Goodyear a vrut să facă cauciucul rezistent la frig și căldură. A fost nevoie de mulți ani de muncă și de nenumărate încercări, dar până la urmă a reușit, cu adăugarea de sulf la cauciucul natural. Mitul spune că, într-un acces de entuziasm, în timp ce se apropia de rezultatul dorit, Goodyear a aruncat niște cauciuc astfel tratat pe o sobă și a rezistat căldurii fără să se topească.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News