Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, tot mai mulți români se gândesc la destinații unde să sărbătorească cea mai frumoasă sărbătoare creștină a anului, Crăciunul. Vă prezentăm o destinație de vis din județul Alba, mănăstirea Râmeț.
În această perioadă, foarte mulți români se gândesc la destinații cu caracter religios. De altfel, foarte multe mănăstiri din România primesc mii de turiști în această perioadă, pe de o parte datorită faptului că mănăstirile oferă un ambient liniștit, prielnic unei celebrări armonioase a Nașterii Domnului, iar pe de altă parte, datorită faptului că, în sânul lăcașelor de cult, încă se mai păstrează tradițiile autentice ale colindatului și ale straielor populare românești.
Mănăstirea Râmeț este accesibilă celei mai mari părți a țării, poate doar românii din zonele mai marginale ale Moldovei și Dobrogei să întâmpine probleme legate de transport spre această frumoasă mănăstire din centrul României. Localizată în județul Alba, în inima Munților Apuseni, mănăstirea se află între culmile stâncoase ale Trascăului pe valea râului Geoagiu.
Cele mai apropiate reședințe de județ sunt Alba Iulia și Cluj-Napoca. Fie că vii din sudul, nordul sau estul țării, trebuie să ajungi în orașul Teiuș din Județul Alba. Se poate ajunge și din Blaj, pe DN14B, și din Cluj-Napoca ori Alba Iulia, pe DN1 sau autostrada A10. Din Teiuș, se intră pe Drumul Județean 750C, pe valea râului Geoagiu. Se trece prin localitățile Stremț și Geoagiu de Sus după care, se continuă aproximativ 8 kilometri printr-un peisaj apusean de vis, cu păduri de fag și culmi calcaroase.
Mănăstirea se află în cea mai îngustă parte a văii inferioare, în zona denumită Cheile Mănăstirii. 3-4 km. în amonte, pe aceeași vale, se află o altă destinație turistică de interes național, Cheile Râmețului.
De cum ajungi în curtea mănăstirii, îți dai seama că locul e unul încărcat de istorie. Este una dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Transilvania, supranumită Catedrala Munților Apuseni. Lăcașul de cult este atestat în secolul al XIV-lea, conform unei inscripții de pe al doilea strat de pictură din vechea mănăstire. Conform informațiilor, biserica veche a fost construită în anul 1375, cu rolul de a găzdui pustnicii retrași în Munții Trascău.
În secolul al XVI-lea, mănăstirea s-a aflat sub tutela domnitorului Radu Vodă din Țara Românească, căruia regele Vladislav i-a dăruit moșia de la Stremț, parte a ținutului Râmeților. Ulterior, mănăstirea i-a revenit lui Matei Corvin, regele Ungariei, iar ulterior lui Mihai Viteazu. În secolul al XVIII-lea a urmat o perioadă zbuciumată, atunci când mănăstirea a fost bombardată cu tunurile din ordinului generalului Bukow, ulterior distrusă din cauza răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan.
Mănăstirea a fost redeschisă în 1940, iar din 1955 este mănăstire de maici. Ulterior, din 1959 până în 1962, mănăstirea a fost desființată din ordinul autorităților comuniste. Biserica nouă are hramurile „Adormirea Macii Domnului“ și „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ în timp ce, biserica veche are hramurile „Izvorul Tămăduirii“ și „Nașterea Maicii Domnului“.
Zona Munților apuseni oferă și alte obiective turistice ce pot constitui subiect de interes atât pentru pelerinii care fac un turism bisericesc, dar și pentru alte categorii de călători. Printre acestea, amintim Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, ghețarul din Peștera Scărișoara, Dealul cu Melci, satul Rimeta, un sat unic în România prin arhitectura clădirilor (aflat chiar sub Piatra Trascăului), galeriile romane de la Roșia Montană, Alburnus Maior, primele locuri de unde s-a extras aurul din Apuseni, dar și Cheile Turzii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News