Destituirea președintelui Braziliei, Dilma Rousseff, dezbătută în Senat

Dacă 41 dintre cei 81 de membri ai Senatului vor vota moțiunea de destituire, atunci Rousseff va fi suspendată din funcție pe o perioadă de 180 de zile, măsură aplicabilă imediat. În această perioadă, președinția țării va fi asigurată de Michel Temer, în prezent vicepreședinte.

Până joi la ora 03:00 GMT doar circa 40 dintre cei 70 de senatori prevăzuți să ia cuvântul în plenul Senatului și-au exprimat punctele de vedere, mulți dintre ei folosind complet cele 15 minute alocate fiecărui vorbitor.

În cazul foarte probabil al suspendării Dilmei Rousseff din funcția de președinte al Braziliei, ulterior va avea loc în Senat un nou vot cu privire la destituirea sa definitivă, pentru care va fi nevoie de o majoritate de două treimi.

Procurorul general al Braziliei, José Eduardo Cardozo, a cerut marți Curții Supreme să anuleze procedurile de destituire a Dilmei Rousseff, în contextul în care Senatul urma să se pronunța miercuri seară cu privire la trimiterea în judecată a șefei statului.

[citeste si]

Anterior, președintele în exercițiu al Congresului Deputaților (camera inferioară a parlamentului brazilian), Waldir Maranhao, și-a retras decizia controversată de anulare a procedurii de destituire a Dilmei Rousseff. Luni, Maranhao declarase că la votul din 17 aprilie au fost mai multe nereguli procedurale și că respectivul vot ar constitui o 'antepronunțare' care aduce atingere 'dreptului la deplină apărare a președintei'. Deputații brazilieni au aprobat cu 367 de voturi din 513 procedura de destituire a președintei Dilma Rousseff, însă ultimul cuvânt îl are Senatul.

Dilma Rousseff, lidera Partidului Muncitorilor, este bănuită că a manipulat conturile publice pentru a fi realeasă în 2014 în funcția de președinte al Braziliei. Potrivit opoziției, Rousseff ar fi determinat bănci de stat să suporte cheltuieli suplimentare neînscrise în buget în 2014 și 2015. Ea ar fi cosmetizat în mod intenționat conturile publice pentru a disimula amploarea deficitelor și a favoriza realegerea sa în 2014, făcându-se vinovată de un delict de responsabilitate, prevăzut în Constituție.

Șefa statului brazilian a răspuns că toți predecesorii ei au recurs la această practică și a denunțat o procedură fără bază legală, care ar masca o tentativă de lovitură de stat instituțională. (Sursa: Agerpres)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News