Detaliile alegerilor prezidențiale din Libia vor fi mediate de către ONU în Elveția

Doi înalți oficiali libieni au început două zile de discuții privind aranjamentele constituționale pentru alegeri, cel mai recent efort al Organizației Națiunilor Unite de a reduce decalajele dintre rivalii țării.

Aguila Saleh, președintele influent al parlamentului din estul țării, și Khaled al-Meshri, șeful Înaltului Consiliu de Stat al guvernului recunoscut internațional, cu sediul în vest, în capitala Tripoli, s-au întâlnit la sediul ONU de la Geneva.

Potrivit ONU, discuțiile se vor concentra asupra unui proiect de cadru constituțional pentru alegeri, după ce fracțiunile rivale ale Libiei nu au reușit să ajungă la un acord la începutul lunii iunie în ultima rundă de discuții din capitala egipteană Cairo, potrivit Al Jazeera.

Criteriile pentru o candidatură la președinție au fost un punct controversat în runda anterioară de discuții, potrivit presei libiene.

Consiliul din Tripoli a insistat să interzică personalului militar să candideze pentru postul de vârf al țării – aparent o mișcare îndreptată către comandantul divizionar Khalifa Haftar, ale cărui forțe sunt loiale administrației din est.

Haftar și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale programate pentru decembrie anul trecut, dar votul nu a avut loc din cauza nenumăratelor probleme, inclusiv a candidaților controversați și a disputelor legate de legile electorale.

Lupte politice dintre estul și vestul Libiei

Condițiile de viață s-au deteriorat, de asemenea, în principal din cauza penuriei de combustibil din națiunea bogată în petrol. Liderii tribali au închis multe instalații petroliere, inclusiv cel mai mare zăcământ din țară.

Blocada a fost menită în mare parte să reducă veniturile cheie ale statului guvernat de primul ministru Abdul Hamid Dbeibah, care a refuzat să demisioneze.

Acum, Dbeibah și un prim-ministru rival, Fathi Bashagha, numiți de parlamentul din est să conducă un guvern de tranziție, pretind amândoi puterea.

Rivalitatea a stârnit temeri că țara ar putea reveni la lupte după încercările de unitate de anul trecut.

Incursiune istorică. Geneza conflictelor în Libia

Libia a fost cuprinsă de conflicte de când o revoltă susținută de NATO l-a răsturnat și l-a ucis pe vechiul dictator Muammar Gaddafi în 2011. Țara a fost apoi împărțită ani de zile între administrații rivale din est și vest, fiecare susținută de diferite miliții și guverne străine.

Citește și...

ONU acuză UE că tace cu privire la ”peisajul infernal” al lagărelor de concentrare libiene pentru migranții repatriați

În 2021, un număr record de 32.425 de persoane au fost reîntoarse și reținute în Libia după ce au încercat să ajungă în Europa.

UE și guvernele sale naționale continuă să privească la „peisajul infernal” al condițiilor migranților repatriați în Libia. Acuzația vine direct de la observatorii internaționali care au asistat la crime, torturi și violuri care au loc în centrele de detenție de stat din țara nord-africană. 

Acuzațiile adresate Uniunii Europene au venit de la Federico Soda, responsabil pentru Libia al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), agenția Națiunilor Unite care monitorizează fenomenul migrației și oferă asistență guvernelor implicate.

”Majoritatea statelor membre tac cu privire la aceste probleme în Libia”

”Cu privire la o serie de probleme din țară, noi” observatorii internaționali ”suntem singura voce”, a declarat Federico Soda la o conferință de presă la Bruxelles.

”Acest lucru este problematic. Ceea ce mă îngrijorează este un fel de încuviințare”, a precizat managerul OIM, interpretând astfel atitudinea europeană: ”Nu este o problemă de partea noastră, așa că, să o ținem acolo”.

Potrivit unui raport recent al OIM, în 2021 s-a ajuns la un număr record de 32.425 de persoane care au fost întoarse în Libia după ce au încercat să ajungă în Europa. Migranții interceptați pe teritoriul libian sau salvați în Marea Mediterană sunt apoi închiși în centre de detenție descrise drept adevărate lagăre de concentrare. 

UE acuzată de finanțarea pazei de coastă libiene 

UE nu este acuzată doar că nu a făcut nimic pentru drepturile omului în Libia, ci și că a oferit finanțare pazei de coastă libiene pentru a desfășura și alte operațiuni în afara celor de căutare și salvare pe mare a migranților. Citește întreaga știre AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News