Pilotul Cezar Osiceanu atrage atenția asupra unui aspect remarcat în factura la gazele naturale.
”Este iarnă, au trecut sărbătorile, indexarea promisă la schimb pentru voturi a dispărut ca un fum, facturile au crescut odată cu inflația, ce mai încoace și încolo, e rău! Doar vremea mai ține un pic cu românii pentru că, până acum, iarna a trecut fără zăpadă și frig, nici măcar de Bobotează.
Profan fiind, m-am întrebat de ce înregistrarea gazelor se face în metri cubi și plata se calculează în kilowați/oră așa ca m-am uitat pe o factură la cum se calculează energia. Acolo am dat de acel PCS care este definit ca fiind o putere calorică superioară și reprezintă energia totală, respectiv cantitatea de căldură, degajată prin arderea completă, în aer, a unui metru cub de gaze naturale în condiții standard de temperatură și presiune, adică 15 grade Celsius și 1013 presiune atmosferică. Aceasta PCS este exprimată în kWh/mc, doar că ea depinde mult de temperatură, atât cea exterioară cât și cea a gazului” a remarcat pilotul Cezar Osiceanu, într-o opinie pentru DCNews.
”Teoretic distribuitorul ar trebui sa mențină temperatura gazului în conducta la 15°C, atunci gazul avțnd volumul constant și calculul fiind corect realizat ceea ce evident ca nu se întâmplă având în plus și diferențe de presiune față de cea standard - presiune care ar trebui reglată prin acele regulatoare de gaz, care se montează înainte de contor. Cu toții putem observa la flacăra de la aragaz variația acesteia iarna în funcție de temperatura de afară” remarcă el.
”Deoarece contoarele de gaz obișnuite au o marjă de eroare la măsurarea volumului, și pentru că presiunea nu este constantă având fluctuații permanente, șmecherii din energie s-au gândit să folosească aceasta transformare în beneficiu propriu evident. Dacă urmărim facturile emise se poate vedea că acel PCS nu este constant și fluctuează lunar, dar ca o medie pe care consumatorul plătitor nu o poate nici verifica, nici controla. Teoretic PCS ar trebui să fie mai mic iarna decât vara” continuă el.
”Făcând o comparație, ca să înțeleagă toată lumea, fagul și stejarul ard în sobă mai mult, fac un jar puternic și dau o căldură mai mare și pe un timp mai lung în timp ce bradul arde mai repede, și dă o căldură mai mică și pentru mai puțin timp. Doar că în cazul nostru, firmele de distribuție ne vând brad la preț de stejar și noi trebuie să consumăm mai mult pentru a face aceeași căldură, deci și să plătim mai mult, iar plătind mai mult statul va câștiga mai mult din taxe, impozite, TVA” explică Cezar Osiceanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu