EXCLUSIV ”Dezghețarea conflictului din Transnistria, un scenariu horror”. Provocările geopolitice din Europa de Est, explicate de Tudor Curtifan
Analiza acută a riscurilor geopolitice în Europa de Est, prezentată de jurnaliștii Oana Stănciulescu și Tudor Curtifan, relevă preocupări profunde în legătură cu evoluțiile din Ucraina și impactul acestora asupra securității regionale.
Oana Stănciulescu și Tudor Curtifan au analizat diverse subiecte de actualitate în contextul apropiatei aniversări a războiului din Ucraina, care urma să împlinească doi ani. Pe agenda dezbaterii s-au aflat și aspecte sensibile, precum victimele politicii lui Vladimir Putin, în lumina decesului brusc și controversat al lui Aleksei Navalnîi. De asemenea, s-a discutat și nivelul de pregătire pentru viitor, cu menționarea intensificării discuțiilor privind o posibilă armată europeană, distinctă de NATO, promovată de unii lideri europeni.
„Ce s-ar întâmpla dacă Federația Rusă ar reuși să conecteze Transnistrira de Donbass, să cadă Odessa si Mykolaiv și să conecteze acel culoar Novorossia. Acest lucru ar dezgheța conflictul din Transnistria. Ar fi un scenariu horror. Am avea probleme din punct de vedere militar, economic, ideologic, politic etc, ar fi un cataclism pentru România și nu mă feresc de cuvinte”, a explicat Tudor Curtifan.
Transnistria reprezintă o regiune separatistă situată în partea de est a Republicii Moldova, la granița cu Ucraina. Această zonă a fost scena unui conflict înghețat încă din anii 1990, în urma căruia s-a autoproclamat Republica Moldovenească Nistreană, sprijinită de Rusia. Problema Transnistriei are o importanță geopolitică semnificativă, deoarece această regiune este considerată un focar de instabilitate în Europa de Est. De asemenea, situația complicată din Transnistria afectează perspectivele de integrare europeană ale Republicii Moldova.
„De-a lungul istoriei, Ucraina nu a fost cel mai convenabil vecin pentru România, dar astăzi Ucraina e parte din lumea care luptă împotriva totalitarianismului. Democratizarea și integrarea Ucrainei în valorile europene ajută inclusiv pentru drepturile minorităților, asta e soluția. Iar în momentele de relații mai puțin bune între Ucraina și România, în Ucraina, administrațiile erau pro-ruse. La fel se întâmplă și cu Belarus, dar și cu Republica Moldova în perioada pre Maia Sandu”, a continuat Tudor Curtifan.
Printre aceștia se numără Viktor Ianukovici și Leonid Kușma. Viktor Ianukovici a fost președintele Ucrainei între 2010 și 2014 și a fost văzut ca un politician pro-rus, care a promovat o apropiere mai strânsă cu Moscova și a fost asociat cu o guvernare marcată de corupție și abuzuri. Alegerea sa a fost contestată și a condus la proteste masive în cadrul Revoluției Euromaidan, care au dus în cele din urmă la demisia sa și la escaladarea conflictului cu Rusia, în regiunea Donbas. Leonid Kușma a fost președintele Ucrainei între 1994 și 2005 și a fost, de asemenea, perceput ca un politician cu tendințe pro-ruse, promovând o politică externă cu două fețe între Rusia și Occident.
„Noi am avut un noroc uriaș când am prins ultimul tren spre alianța nord-atlantică, dar altfel, România ar fi fost văzută ca o zonă tampon între Federația Rusă si NATO. Tot de-a lungul istoriei am fost prinși la granița unor mari imperii dar am fost plasați odată cu acest război în tabăra care poate juca un rol decisiv. Ulterior putem discuta și despre reconstrucția Ucrainei, bineînțeles dacă ea câștigă”, a mai precizat Tudor Curtifan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
